Parlamentul Republicii Moldova ar putea avea trei vicepreședinți în actuala Legislatură, a declarat președintele acestuia, Igor Grosu în cadrul emisiunii „Realitatea te privește” de la RLIVE TV. În prezent, Parlamentul are doi vicepreședinți, însă configurarea noii conduceri ar putea suferi modificări după consultările cu liderii de fracțiuni.

„Săptămâna viitoare, cred că luni, o să invit șefii de fracțiuni la o discuție. La ultima ședință a Parlamentului nu am reușit, programul era foarte încărcat, dar luni sper să discutăm despre numărul vicepreședinților de Parlament, componența numerică și nominală a Biroului permanent, precum și comisiile parlamentare permanente”, a precizat Igor Grosu.

Întrebat dacă se va păstra actualul număr de vicepreședinți, el a menționat că există opinii diferite între fracțiuni.

„Eu cred că ar trebui să rămână doi, dar sunt și alte voci. Este de datoria mea să-i întreb și să vedem ce propun. Noi am ales-o pe doamna Gherman în funcția de șefă a fracțiunii PAS și eu cred că va fi și vicepreședintă – are experiență”.

Totodată, șeful Legislativului a confirmat că în noua legislatură va fi creată o Comisie pentru integrare europeană, care ar putea fi condusă de Marcel Spatari.

„Da, vom institui o nouă comisie – Comisia pentru integrare europeană. Îl analizăm pe Marcel Spatari și îl considerăm foarte potrivit pentru această funcție. Este o comisie importantă, care se va alătura celor două structuri-cheie deja existente. Marcel are experiență solidă în politici publice și în Executiv, ceea ce îl recomandă pentru această poziție”, a declarat Igor Grosu.

Discuțiile privind structura conducerii Parlamentului și formarea comisiilor permanente urmează să aibă loc la începutul săptămânii viitoare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#parlament #vicepreședinți

„Noul plan de apărare al NATO ar include atacuri adânci în teritoriul rusesc. Comandanții spun că armele de precizie cu rază lungă de acțiune sunt cruciale pentru a descuraja Moscova să atace alianța”. Este titlul unui articol din Wall Street Journal care abordează noile strategii ale Alianței Atlantice în fața riscului de atacuri din partea Federației Ruse, scrie mediafax.ro.

„Războaiele din Ucraina și Orientul Mijlociu obligă NATO să își regândească contra-strategiile împotriva unui atac rusesc, inclusiv luând în considerare posibilitatea de a ataca adânc în teritoriul rus”.

În iunie, ofițeri superiori și oficiali din întreaga Organizație a Tratatului Atlanticului de Nord s-au reunit pentru primul Simpozion privind Atacul Adânc.

Accentul se pune pe descurajare: dacă Rusia ia în considerare acțiuni împotriva Alianței Atlantice, trebuie să știe că poate primi un răspuns pe teritoriul său, cum ar fi vizarea bazelor militare, a depozitelor de arme și a centrelor de comandă.

Raportul Wall Street Journal continuă: „Descurajarea forțelor convenționale ale Kremlinului necesită acum o prevenție mai activă sau, în termeni militari, «negare»”. Asta implică nu doar bombardarea trupelor care ar putea trece peste graniță, ci și lovirea bazelor militare, a depozitelor de aprovizionare și a instalațiilor industriale din spatele liniei frontului, pe teritoriul rusesc”.

Comandantul Suprem Aliat din Europa, Alexus Grynkewich, este, de asemenea, citat, explicând că NATO, în cazul unui atac rusesc, nu numai că va opri ofensiva, dar va distruge și structurile sale de sprijin.

Utilizarea armelor nucleare nu este prevăzută, în timp ce un general polonez, Ireneusz Nowak, explică faptul că lecția războiului din Ucraina ne arată că nu este suficient să ne apărăm de o invazie, ci că este necesar și să contraatacăm.

Potrivit lui Nowak, mesajul trebuie să fie clar: nu faceți nimic prostesc, pentru că vă putem pedepsi. Nowak adaugă: „Dar pentru a fi credibili, trebuie să avem aceste capacități”.