Începând cu luna martie 2024, cetățenii Republicii Moldova care dețin și cetățenia României vor putea beneficia de o parte din facilitățile Tratatului Schengen care le permite trecerea fără controale a hotarelor aeriene și maritime ale României. Aceasta după ce, la sfârșitul anului trecut, Consiliului Uniunii Europene a adoptat decizia privind aplicarea acquis-ului Schengen în România și în Bulgaria prin care se ridică granițele aeriene și maritime.

Potrivit documentului citat de IPN, în cursul anului 2024, „Consiliul va depune eforturi pentru a lua o decizie de eliminare a controalelor la frontiera terestră”.

Deschiderea frontierelor aeriene și navale a devenit posibilă după ce Austria, ultima țară care a avut rezerve față de aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen, a trimis președinției spaniole a UE un text, obligatoriu din punct de vedere juridic, prin care și-a confirmat acordul cu România și Bulgaria cu privire la „Schengen Air” – intrarea fără controale la frontierele aeriene.

La modul practic, „Schengen Air” înseamnă că, în viitor, pasagerii din România și Bulgaria nu vor mai fi nevoiți să zboare spre Europa prin terminalele străine. Ca de obicei, pașaportul va fi verificat la poartă de către companiile aeriene, cu sprijinul suplimentar al poliției austriece și al celei române sau bulgare.

Eurodeputaul român Victor Negrescu a enumerat mai multe beneficii sociale și economice de care românii vor avea parte începând cu luna martie a anului curent, inclusiv: „Cetățenii români vor circula mai ușor în alte state din spațiul Schengen, câștigând un drept pe care îl meritau. Vorbim de milioane de pasageri anual. Acest lucru înseamnă și că românii din diaspora se pot întoarce mai ușor acasă pe cale aeriană beneficiind de numeroasele aeroporturi existente în România, aflate multe dintre ele în proces de extindere și modernizare. Practic, amortizăm economic aceste investiții cheie și dezvoltăm infrastructură aeroportuară”.

Austria, Bulgaria și România se angajează să convină ulterior asupra unei date pentru încetarea controalelor terestre, a informat președinția spaniolă a Consiliului UE.

Tratatul Schengen prevede ridicarea controalelor la frontierele dintre statele membre, care acoperă în prezent 4,3 milioane de kilometri pătrați și 423 de milioane de cetățeni din 27 de țări europene (23 de state membre ale UE și 4 din afara UE).4️.

Conform unor date neoficiale, circa un milion de moldoveni se află peste hotare, în special în spațiul Schenghen, majoritatea deținând și cetățenia României.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#cetățenie română #facilitati #moldoveni #Schengen

Primarul Capitalei, Ion Ceban, spune că Primăria Chișinău trebuie să clarifice mai întâi cine va beneficia de compensațiile acordate de Guvern, înainte de a decide cum va oferi ajutor financiar suplimentar pentru plata încălzirii. Edilul susține că municipalitatea trebuie să evite situațiile în care unii locuitori primesc sprijin atât din partea Guvernului, cât și din partea Primăriei, în timp ce alții nu beneficiază de niciun ajutor.

Declarațiile au fost făcute după ce socialiștii din Consiliul Municipal Chișinău au cerut Primăriei să lanseze programul de ajutor pentru locuitorii care nu își pot achita facturile la încălzire. Pentru acest program ar fi fost prevăzute 80 de milioane de lei în bugetul municipal pentru 2026, însă regulamentul de acordare a sprijinului nu a fost încă aprobat.

„Noi, cu siguranță, le-am spus tuturor în Consiliul Municipal Chișinău și o să repet acest lucru joi, în ședința Consiliului: trebuie să vedem cu ce suport, cât de cât minim, vine statul în acest sens. Pentru că nici până în ziua de astăzi nu sunt clare aceste criterii, cine, cum”, a declarat Ion Ceban marți, 3 noiembrie.

Primarul a criticat modul în care sunt explicate regulile de acordare a compensațiilor și spune că oamenii nu știu dacă vor primi ajutor sau nu.

„În fiecare zi vedeți această bălbăială, că nu toți vor primi, că nu primul venit, că nu primul servit, banii nu ajung pentru toți”, a afirmat edilul.

Potrivit lui Ceban, municipalitatea trebuie să înțeleagă mai întâi cine este ajutat de Guvern și pentru cine ar fi nevoie de un sprijin suplimentar din bugetul local. El a atras atenția că ajutoarele nu trebuie să se suprapună, dar nici să lase fără sprijin persoane aflate în situații asemănătoare.

„Trebuie să înțelegem pe cine ajutăm. Trebuie să înțelegem că nu există cineva exclus din tot acest sistem. Să nu fie dublate acțiuni. Dacă să fie cumva compensate suplimentar, atunci pentru cine?”, a spus primarul.

Edilul a amintit și de situații din anii precedenți, când diferențe mici de venit au făcut ca unii oameni să primească sprijin, iar alții nu.

„Până la 2.900 de lei am acoperit factura 100% sau 120% împreună. Dar cineva care avea 3.100 n-a primit deloc suport. Asta tot nu este corect”, a declarat Ion Ceban.

Primarul a vorbit și despre cozile formate de oameni pentru a se înregistra la compensațiile la energie, spunând că acestea arată cât de greu le este unor familii să facă față cheltuielilor.

„Vă dați seama cât de disperat este omul astăzi în Republica Moldova ca să facă aceste rânduri? Cât de la pământ este moralul lui, nu mai crede nici în ziua de mâine. Vrea să vadă, să treacă cumva. Nu se gândește la lucrurile care i-ar fi cumva necesare. El se gândește cum să achite aceste facturi”, a afirmat edilul.

Amintim că, socialiștii din CMC au cerut ca regulamentul privind ajutorul municipal să fie inclus pe ordinea de zi a ședinței din 5 noiembrie. Liderul fracțiunii PSRM, Alexandr Odințov, a declarat că majorarea tarifelor la energie pune o presiune tot mai mare asupra bugetelor familiilor. Potrivit lui, gazul costă 26 de lei pentru un metru cub, iar o eventuală majorare până la 30 de lei este discutată. În același timp, tariful la energia termică a crescut cu 62%.

Odințov a amintit că alocarea celor 80 de milioane de lei pentru sprijinirea locuitorilor în sezonul rece a fost una dintre condițiile în care socialiștii au susținut bugetul municipal pentru 2026. Consilierul municipal Vlad Melnic a adăugat că proiectul de regulament și documentele necesare au fost transmise Primăriei în urmă cu aproximativ două luni.

Pe lângă ajutorul financiar, PSRM a propus ca locuitorii cu dificultăți financiare să poată achita în rate facturile pentru sezonul de încălzire 2026–2027, inclusiv pe parcursul verii, până în toamna anului viitor. Socialiștii mai cer să nu fie inițiate procese în instanță pentru recuperarea datoriilor la încălzire și solicită Guvernului și conducerii „Termoelectrica” să permită achitarea treptată a restanțelor.