Secretara de stat de la Ministerul Energiei, Carolina Novac, a venit cu precizări după ce în cadrul ședinței Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe a declarat că Moldova riscă să rămână miercuri, 25 martie, fără energie electrică în orele de vârf de consum. Într-o postare pe Facebook, oficialul a scris că ”pentru data de 25 martie nu sunt planificate deconectări ale consumatorilor de la reţeaua de energie electrică”.

”În contextul bombardării LEA Isaccea – Vulcăneşti de către Federaţia Rusă şi oprirea acesteia, există riscul să nu fie acoperit necesarul de consum de energie electrică în Republica Moldova. Instituțiile mențin stabilitatea sistemului, însă presiunea este foarte mare. Scenariul de ultimă opțiune – dacă va fi nevoie pentru a păstra stabilitatea – implică deconectări în evantai.

Totuşi, pentru data de 25 martie nu sunt planificate deconectări ale consumatorilor de la reţeaua de energie electrică, iar întreprinderile responsabile şi Ministerul Energiei al Republicii Moldova caută soluții pentru acoperirea consumului”, a precizat Novac.

În prezent, au fost activate de urgență cele 4 linii 110 kV de interconexiune cu România în regim insularizat și a fost reconectată linia 330 kV Bălți-Dnestrovsc, aflată în proces de mentenanță. ”Totodată, menționăm că, în prezent, preţul energiei produse de MGRES, calculat în baza prețurilor actuale la gazele naturale, ar crește cu peste 50%”, a mai precizat Novac.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Președintele Paramentului, Igor Grosu, a anunțat că astăzi, 24 martie, convoacă deputații într-o ședință extraordinară, la ora 17:00. Decizia a fost luată după ce premierul Alexandru Munteanu a anunțat că va propune instituirea stării de urgență în sectorul energetic pentru 60 de zile.

#Carolina Novac #criza energetică #penurie

Diplomații francezi, germani și britanici elaborează propriul format de negocieri pentru încetarea războiului din Ucraina, cu scopul de a-și asigura un rol în acest proces și de a evita să fie excluși de administrația președintelui american Donald Trump, a relatat The New York Times, conform Kyiv Post.

Oficialii europeni au declarat că cele trei țări colaborează pentru a se asigura că Europa își menține o poziție la masa negocierilor. Parisul și Berlinul preiau inițiativa în formularea unei poziții comune la nivel european, în timp ce Londra participă cu prudență, din cauza unor considerente legate de relația sa cu Washingtonul.

Diplomații au subliniat că soluționarea conflictului din Ucraina și relațiile viitoare cu Rusia reprezintă chestiuni de securitate cruciale pentru Europa, ceea ce exclude dependența totală de Statele Unite, pe care le consideră din ce în ce mai imprevizibile. Deși liderii europeni recunosc că orice negocieri cu Moscova vor fi mediate de SUA, aceștia solicită garanții că un acord de pace nu va fi încheiat fără implicarea lor. Detaliile privind modelele de participare europeană aflate în prezent în discuție nu au fost făcute publice, transmite Digi24.

Manevrele diplomatice din Europa coincid cu dificultățile întâmpinate de Ucraina în numirea unui nou ambasador în SUA. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski se străduiește să găsească un candidat cu suficientă experiență, în urma demiterii anterioarei reprezentante, Olga Stefanîșina, pe 3 august. Liderul de la Kiev a confirmat că i-a oferit postul de ambasador Iuliei Sviridenko, care a ocupat funcția de prim-ministru până pe 16 iulie. Sviridenko a refuzat funcția.

Politicienii și foștii oficiali ucraineni au indicat că potențialii candidați ezită să accepte această funcție. Ivanna Klympush-Tsintsadze, o deputată din opoziție, a declarat că cei cu experiența necesară s-ar putea teme că nu se bucură de încrederea președintelui pentru a acționa eficient la Washington.

Postul de ambasador a rămas vacant în contextul în care Ucraina încearcă să obțină asistență militară suplimentară din partea Washingtonului, inclusiv permisiunea de a produce rachete de apărare aeriană Patriot sub licență. Zelenski a semnalat o scădere cu două treimi a livrărilor de rachete de apărare aeriană din partea aliaților, comparativ cu anul 2025.

Următorul trimis va fi, de asemenea, responsabil de gestionarea comunicărilor referitoare la orice inițiative de pace conduse de SUA și de demersurile pe lângă Congres pentru obținerea unui sprijin continuu.

Căutarea unui ambasador este îngreunată de contextul politic creat în urma recentei remanieri guvernamentale efectuate de Zelenski.

Demiterea, în luna iulie, a ministrului apărării, Mihailo Fedorov, a stârnit proteste și critici politice. Deputatul din opoziție Yaroslav Yurchyshyn a sugerat că liderul ucrainean ar putea amâna numirea unui nou reprezentant până după alegerile intermediare din SUA, pentru a evalua mai bine peisajul politic de la Washington.