Fosta deputată Olesea Stamate a lansat Mișcarea Civică „Construim înCREDere”, o platformă care își propune să transforme integrarea europeană într-un proiect național real, susținut de cetățeni, nu doar un instrument politic.

Inițiativa reunește experți și activiști din țară și diaspora și are ca obiectiv creșterea transparenței guvernării, responsabilității publice și consolidarea sprijinului pentru parcursul european al Republicii Moldova.

Lansarea a avut loc în cadrul unei mese rotunde dedicate aderării la UE, unde experții au avertizat asupra unui risc major: scăderea susținerii publice pentru integrarea europeană, pe fondul politizării excesive și al lipsei de rezultate resimțite de cetățeni.

La eveniment au participat experți din Republica Moldova și de peste hotare, între care Igor Boțan, directorul executiv al ADEPT, Ina Vîrtosu, cercetător științific, Doru Petruți, sociolog, director IMAS, Octavian Calmîc, fost ministru al Economiei, Veaceslav Ioniță, expert economic IDIS Viitorul, Nicolae Eșanu, fost viceministru al Justiției, Alexandru Solcan, decanul Facultării de Relații Internaționale a USM, ș.a.

Olesea Stamate a subliniat că reformele nu se reflectă suficient în viața oamenilor, iar acest lucru poate afecta percepția asupra integrării europene. În lipsa unor beneficii concrete, cetățenii își pot pierde încrederea în acest parcurs.

Experții au evidențiat și problemele de comunicare ale autorităților, precum și necesitatea unui dialog real între guvernare, societate civilă și forțele proeuropene. Totodată, s-a atras atenția asupra riscului unei societăți divizate, în care integrarea este percepută ca un proiect al elitei, nu al întregii populații.

Printre soluțiile propuse se numără: depolitizarea mesajului proeuropean, transparență sporită în procesul de negocieri, explicarea clară a costurilor și beneficiilor și implicarea reală a cetățenilor în procesul decizional.

Mișcarea Civică „Construim înCREDere” își propune să devină o platformă de dialog și un partener pentru toți cei implicați în procesul de integrare europeană a Republicii Moldova, promovând în același timp o abordare critică, dar constructivă, orientată spre corectarea greșelilor și consolidarea acestui parcurs strategic. În perioada următoare, inițiativa va continua organizarea de consultări publice și dezbateri tematice, urmând să prezinte autorităților și societății un set detaliat de propuneri și soluții pentru accelerarea și consolidarea procesului de integrare europeană.

Chișinău, 24 martie 2026

#cetățeni #integrarea europeana #mișscare civică #platforma #proiect național

Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) a transmis o Adresare-Apel oficială, însoțită de o analiză juridică extinsă, autorităților, prin care denunță modul în care se desfășoară „amalgamarea normativă” a unităților administrativ-teritoriale.

Demersul vine în urma a zeci de sesizări primite de la primării membre ale CALM, care reclamă că au primit notificări unilaterale prin care li se impune includerea în anumite „clustere”, fără consultare, cu doar câteva zile la dispoziție pentru răspuns. CALM consideră termenul imposibil de respectat, întrucât legislația în vigoare prevede câteva etape ,convocarea consiliului local, consultare publică, avizare, care necesită mult mai mult timp.

Potrivit organizației, procesul afectează deopotrivă localitățile care au parcurs deja, cu bună-credință, etapa amalgamării voluntare potrivit Legii nr. 225/2023, dar și primăriile de sine stătătoare, care dispun de populație, bază fiscală și capacitate administrativă proprie. În ambele cazuri, localitățile primesc unități administrativ-teritoriale alipite fără oameni, fără bani și fără instituții, iar responsabilitatea rămâne integral pe umerii primăriilor existente.

„Primăriile au fost puse în fața unei alegeri care nu este o alegere: ori te amalgamezi «voluntar» și primești finanțare, ori ești amalgamat oricum și nu primești nimic. Condiționarea banilor publici de conformare contravine direct articolului 9 din Carta Europeană a Autonomiei Locale”, a precizat Viorel Furdui, director executiv al CALM.

Guvernul a reacționat ulterior, susținând că a comunicat transparent și consecvent despre etapele reformei administrației publice locale, atât despre amalgamarea voluntară, cât și despre etapa normativă, iar primarii și aleșii locali au fost informați și consultați pe tot parcursul procesului.

„Prin urmare, pregătirea opțiunilor de reorganizare, prezentarea acestora autorităților locale și desfășurarea consultărilor nu înseamnă că Guvernul decide reorganizarea teritoriului. Decizia juridică finală aparține Parlamentului și va produce efecte numai prin adoptarea legii organice corespunzătoare. Formula juridică poate fi rezumată clar: Guvernul analizează, fundamentează, consultă și propune, iar Parlamentul decide și legiferează”, precizează purtătorul de cuvânt al Guvernului.