Curs valutar
  • EUR
    20.1089
    0%
  • USD
    17.9200
    0%
  • RUB
    0.2197
    0%
  • RON
    3.7663
    0%
  • UAH
    0.3945
    0%

Toate știrile

07 noiembrie 2026

„Nu am nevoie de condoleanțe”. Mamele soldaților dispăruți pe crucișătorul Moscova încă mai speră să revadă feciorii

07 Iun. 2022, 10:50
 // Categoria: În Lume // Autor:  Victoria Laur
07 Iun. 2022, 10:50 // În Lume //  Victoria Laur

Mamele soldaților care au dispărut după ce crucișătorul Moscova s-a scufundat în urma unei lovituri de rachete încă mai speră să își găsească feciorii vii. Deși trupurile neînsuflețite a mai multor marinari nu au fost găsite, iar inițial Kremlinul spunea că tinerii nu au participat la invazia în Ucraina, în discuții cu apropiații lor ofițerii și  camarazii menționează uneori acest fapt.

Celor rămași în viață li s-a cerut să semneze documente prin care se obligă să nu dezvăluie informații despre cele întâmplate și să nu comunice cu jurnaliștii, informează Mediazona, cu referire la familiile soldaților. Rudele celor dispăruți s-au mobilizat și încearcă disperat să îi găsească.

„Nu au găsit vreun cadavru. Căutările se desfășoară. Am întrebat dacă se poate obține rezultatele lor pe hârtie, poate trebuie scrisă vreo cerere. Mi-au răspuns că este secret militar”, povestește Tatiana, mama altui tânăr pe corabia militară.

Albina și Tatiana sunt doar două dintre femeile care își caută cu disperare fii dispăruți după ce crucișătorul Moscova s-a scufundat. Rusia încearcă să compenseze familiilor pierderile cu bani, iar superiorii militari care discută cu apropiații soldaților încearcă să le „facă oferte” de milioane de ruble și să le promită compensări grase.

„Sunt ademeniți cu bani. Au început să îmi transmită compasiuni și condoleanțe. Nu am putut să suport. Nu am nevoie de condoleanțe. I-am întrebat dacă măcar au văzut cadavrul și au lăsat capul în jos. Nu au răspuns nimic”, a mai relatat femeia.

Dacă unele femei încă speră că totuși feciorii lor au supraviețuit, altele speră că statul rus le va oferi compensări după ce copii lor au rămas cu dizabilități. Gulinara, mama altui soldat rus de pe navă, afirmă că acești bani o vor ajuta, deoarece fiul ei ar putea avea nevoie de încă câteva operații și tratamente costisitoare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Au spus că se va plăti despăgubiri tuturor victimelor, adică ne-au închis gura cu asta. Dar în situația mea chiar am nevoie de compensație. Copilul meu este cu dizabilități, Doamne ferește, ar putea rămâne pe viață. Va avea nevoie de recuperare”, a punctat ea.

Albina a relatat a fost invitată să primească și o distincție în numele fiului ei. „Ce să fac cu o bucată de metal?” a întrebat femeia. În cadrul discuției ofițerii întâi au negat că feciorul ei a participat la ostilități, apoi au confirmat involuntar și au încheiat discuția. „Le-am spus: Mai am un fiu. Și o să fac totul ca să fii înrolat în armată. M-au întrebat cine va apăra Patria și au zis că Nikita a apărat-o. Am țipat deja: Cum a apărat-o Nikita? Tocmai mi-ați spus că nu a participat la ostilități. Și toți au tăcut”, relatează ea.

La rândul său, Tatiana a ajuns la conducerea flotei Mării Negre și chiar i s-a permis să meargă în spitalele unde sunt internați camarazii fiului ei dispărut, însă a fost însoțită de alte două femei, despre care i s-a comunicat că sunt psihologi. Potrivit ei, acestea purtau uniformă de culoare neagră. Dacă soldații răniți erau gata să vorbească, atunci când îi vedeau însoțitoarele nu mai scoteau nici un cuvânt.

Pe 14 aprilie corabia militară „Moscova” a fost lovită de rachete Neptun. Drept urmare, la bord s-a produs un incendiu, iar în cele din urmă, pe 15 aprilie nava s-a scufundat.

Deși oficial Moscova susține că există un singur decedat după scufundarea crucișătorului, Meduza scria, cu referire la surse anonime din cadrul flotei, că pe nava care a fost anterior trimisă „la origini” de grănicerii de pe insula Șerpilor se aflau circa 500 de marinari, 37 fiind decedați, circa 100 – răniți, iar restul – dispăruți.

NOTĂ: În contextul condițiilor de război, este imposibil de verificat veridicitatea declarațiilor părților implicate în conflict!

Realitatea Live

07 Nov. 2026, 15:52
 // Categoria: Societate // Autor:  Daniela Baranovschi
07 Nov. 2026, 15:52 // Societate //  Daniela Baranovschi

Viitorii profesori ar putea începe practica pedagogică încă din primul semestru de facultate, iar la absolvire ar urma să susțină o probă de predare. Schimbările fac parte dintr-un nou model de formare a cadrelor didactice, propus de Ministerul Educației și Cercetării, care pune mai mult accent pe experiența din școli și pe pregătirea practică a studenților.

Potrivit proiectului, studiile universitare pentru viitorii pedagogi ar urma să aibă o structură comună, indiferent de instituția în care învață, și să îmbine cinci componente: pregătirea de specialitate, didactica disciplinei, psihopedagogia, practica pedagogică și cercetarea educațională. Astfel, studenții nu s-ar limita la acumularea cunoștințelor teoretice, ci ar învăța și cum să le aplice la clasă. De exemplu, după ce studiază o metodă de predare, ar putea să o testeze în timpul practicii, să observe reacțiile elevilor și să analizeze ce trebuie îmbunătățit la următoarea lecție.

Un rol important în acest proces ar urma să-l aibă mentorii din școli și grădinițe. La început, studenții ar asista la lecții, apoi ar preda anumite secvențe sub îndrumarea unui profesor cu experiență, iar treptat ar ajunge să susțină ore de sine stătător. Pentru ca acest lucru să fie posibil, proiectul prevede crearea unei rețele naționale de instituții de învățământ în care viitorii profesori să-și desfășoare practica. Mentorii și cadrele universitare ar planifica împreună activitățile, ar urmări lecțiile și ar evalua evoluția studenților.

Pe lângă pregătirea pentru predare, viitorii pedagogi ar urma să învețe cum să asigure incluziunea și siguranța copiilor, cum să le susțină bunăstarea și cum să folosească responsabil tehnologia și inteligența artificială. Experiențele din școli ar fi analizate și în cadrul unor seminare, unde studenții ar discuta despre dificultățile întâlnite și despre soluțiile pe care le pot aplica.

Proiectul a fost prezentat și discutat în cadrul unor consultări publice organizate de MEC la Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”, Universitatea de Stat din Moldova și Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți. La evenimentul de la UPS „Ion Creangă”, ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, a declarat că pregătirea universitară trebuie să fie mai apropiată de realitățile din școli, iar colaborarea dintre universități și instituțiile de învățământ trebuie consolidată.

„Ne dorim ca viitorii profesori să beneficieze de o pregătire cât mai apropiată de realitățile din școală. De aceea, este important să oferim mai mult spațiu practicii pedagogice și să consolidăm colaborarea dintre universități și instituțiile de învățământ. Consultările publice reprezintă o oportunitate de a colecta propuneri pentru îmbunătățirea Concepției, iar în următoarele săptămâni vom continua acest proces și vom prezenta o propunere de plan-cadru pentru dezbateri”, a spus ministrul.

La rândul său, directoarea Institutului Național pentru Educație și Leadership, Viorica Andrițchi, a explicat că practica va fi pusă în centrul pregătirii viitorilor educatori, învățători și profesori.

Concepția prevede trei ani de studii de licență și doi ani de master. Absolvenții de licență ar putea preda în învățământul primar și gimnazial, însă ar trebui să finalizeze un master profesional cu profil didactic în cel mult cinci ani de la prima angajare. Pentru a preda la liceu, diploma de master ar fi obligatorie.

Accesul în profesie ar urma să fie posibil și pentru absolvenții altor domenii, prin intermediul modulului psihopedagogic, al programelor de calificare sau recalificare și al masteratelor didactice complementare.

Noul model ar urma să fie aplicat treptat, începând cu studenții admiși în anul universitar 2027–2028. Cei care sunt deja înscriși la studii ar urma să le încheie conform cerințelor actuale. Proiectul Concepției a fost publicat pentru consultări la 21 octombrie.

Documentul a fost elaborat după analiza programelor de studii de la cele trei universități din țară și a unor modele de formare din Austria, Estonia, Finlanda și Elveția. MEC a luat în calcul și experiența profesională a peste 1.000 de absolvenți ai programelor din domeniul științelor educației. Analiza a arătat că pregătirea viitorilor profesori diferă de la o universitate la alta, iar unii absolvenți, chiar dacă au rezultate academice bune, întâmpină dificultăți atunci când trebuie să aplice teoria în fața unei clase de elevi.

Reforma este însoțită și de măsuri de sprijin pentru tinerii care aleg profesia didactică. De la 1 septembrie 2026, bursele au fost majorate cu 40%, iar tinerii specialiști eligibili, repartizați în funcții didactice, pot beneficia de indemnizații de până la 375.000 de lei, precum și de mentorat și reducerea normei didactice în primii ani de activitate.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!