În scopul descurajării fenomenului de anunțare a minării unor clădiri, Ministerul Afacerilor Interne propune sporirea pedepsei cu închisoare și mărirea amenzilor pentru cei, care anunță în fals amplasarea de bombe.

Astfel, dacă până în prezent anunțul cu bombă era pedepsit cu închisoarea de până la 2 ani, propunerea de modificare a Codului penal prevede ca pedeapsa să fie cuprinsă între 2 și 5 ani de închisoare, iar plafonul amenzilor să crească începând cu 50 de mii de lei, până la un maxim de 150 de mii de lei.

De asemenea, articolul în redacție nouă a Codului penal prevede, pentru această faptă, mai multe circumstanțe agravante în care pedepsele ajung până la maximum 12 ani de lipsire de libertate.

„Inițiativa de modificare a legislației a fost luată de Ministerul Afacerilor Interne ca urmare a zeci de alarme false cu bombă făcute de la începutul anului prin telefon sau prin e-mail, care au panicat populația și au blocat activitățile unor instituții și agenți comerciali. Inițiativa MAI se referă la modificarea Codului penal cu privire la infracțiunea de „comunicare mincinoasă cu bună știință despre actul de terorism”.

Inițiativa de modificare a Codului penal cu privire la „comunicare mincinoasă cu bună știință despre actul de terorism” a fost luată ca urmare analizelor efectuate de sistemul afacerilor interne, care au arătat că:

numărul alarmelor false cu bombe a crescut în ultimele 3 luni ale acestui an, doar de la începutul lunii iulie fiind înregistrate 126 apeluri;
populația este îngrijorată și are sentimente de nesiguranță atunci când au loc evacuări pentru controlul antiterorist efectuat de forțele de poliție;
costurile generate de numărul mare de intervenții de control antiterorist sunt foarte mari și se estimează la zeci de mii de lei;
numărul angajaților ministerului afacerilor interne implicați în control antiterorist și în investigarea cazurilor de alarmare falsă cu bombe, doar de la începutul lunii iulie 2022, a crescut cu circa 58%.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Conform responsabililor, inițiativa de modificare a articolului din Codul penal în cauză are drept scop descurajarea celor care comit astfel de fapte și conștientizarea în rândul populației, că alarmele cu bombă sunt fapte care se pedepsesc prin lege. De fiecare dată când sunt date astfel de anunțuri, sunt mobilizate mai multe forțe de poliție, traficul rutier se blochează, activitățile instituționale și cele economice sunt oprite pentru câteva ore.

Liniile pentru apel de urgență 112 sunt blocate cu astfel de anunțuri, astfel încât se mărește perioada de intervenție pentru cazuri reale de accidente, nevoi medicale și alte urgențe, în care viețile oamenilor sunt puse în pericol.

În prezent, forțele sistemului afacerilor interne întreprind măsuri de descurajare și prevenire a unor astfel de fapte, organizează întrevederi cu administratorii clădirilor, instituțiilor publice și private, pentru ca aceștia să ia masuri suplimentare de pază și să sporească atenția.

MAI precizează că forțele de poliție acționează în conformitate cu legea, controlul antiterorist fiind obligatoriu pentru fiecare caz în parte. De asemenea, MAI dă asigurări populației că indicii de securitatea socială, ordine publică și securitate sunt în parametri obișnuiți, gradul de amenințare rămânând cel generat de războiul de la frontieră.

Ministerul Afacerilor Interne precizează că IGP împreună cu procuratura au identificat autorul anunțurilor false repetate de săptămâna trecută.

Precizăm că în ultimele săptămâni în Republica Moldova se înregistrează „avalanșă” de alerte cu bombă. Doar miercuri, 20 iulie, au fost înregistrate mai multe mesaje despre pretinse amenințări la Aeroport, Primăria Chișinău, dar și în parcurile din centrul Capitalei. Până acum niciun obiect periculos nu a fost identificat în locațiile vizate.

#alerta cu bomba #IGP #inchisoare #MAI

Securitatea energetică a Republicii Moldova nu poate fi asigurată fără cooperarea cu statele vecine, România și Ucraina. Ministrul energiei, Dorin Junghietu, a menționat că experiența ultimilor ani a demonstrat importanța colaborării regionale, atât pentru diversificarea surselor de aprovizionare, cât și pentru dezvoltarea unui sistem energetic competitiv. Declarațiile au fost făcute la cea de-a cincea ediție a conferinței „Energy Transition Agenda”, transmite IPN.

Ministrul a subliniat că tranziția energetică nu se oprește la frontierele naționale, iar dezvoltarea interconexiunilor cu țările vecine este esențială pentru consolidarea securității energetice. Potrivit acestuia, o piață regională mai bine conectată va oferi Republicii Moldova mai multe opțiuni de aprovizionare cu energie.

Totodată, oficialul a precizat că autoritățile își propun să cupleze piața națională de energie electrică cu cea europeană până în 2028. Acest obiectiv ar urma să faciliteze accesul la o piață mai mare și să contribuie la diversificarea posibilităților de aprovizionare.

În același timp, președinta Consiliului de administrație al Moldelectrica, Corina Popescu, a declarat că dezvoltarea rețelelor electrice trebuie însoțită de soluții de stocare și de producere a energiei regenerabile. Potrivit acesteia, bateriile nu sunt suficiente de unele singure, fiind necesară dezvoltarea centralelor hibride, care combină producerea energiei cu stocarea acesteia.

La rândul său, directorul general al Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică, Alexei Taran, a precizat că în acest sens instituția a modificat modul de aprobare a investițiilor pentru a susține viabilitatea economică a operatorilor de sistem. Astfel, ANRE permite recunoașterea investițiilor în scopuri tarifare pe etape, facilitând realizarea treptată a proiectelor de dezvoltare a infrastructurii energetice.

În acest an, conferința de la Chișinău este axată atât pe proiectele naționale, cât și internaționale, îmbinând experiența specialiștilor naționali cu cea a experților din statele vecine. Participanții discută despre colaborarea energetică dintre țările din regiune, dezvoltarea rețelelor electrice, interconectarea lor și protejarea sistemului energetic împotriva atacurilor cibernetice.