În scopul descurajării fenomenului de anunțare a minării unor clădiri, Ministerul Afacerilor Interne propune sporirea pedepsei cu închisoare și mărirea amenzilor pentru cei, care anunță în fals amplasarea de bombe.

Astfel, dacă până în prezent anunțul cu bombă era pedepsit cu închisoarea de până la 2 ani, propunerea de modificare a Codului penal prevede ca pedeapsa să fie cuprinsă între 2 și 5 ani de închisoare, iar plafonul amenzilor să crească începând cu 50 de mii de lei, până la un maxim de 150 de mii de lei.

De asemenea, articolul în redacție nouă a Codului penal prevede, pentru această faptă, mai multe circumstanțe agravante în care pedepsele ajung până la maximum 12 ani de lipsire de libertate.

„Inițiativa de modificare a legislației a fost luată de Ministerul Afacerilor Interne ca urmare a zeci de alarme false cu bombă făcute de la începutul anului prin telefon sau prin e-mail, care au panicat populația și au blocat activitățile unor instituții și agenți comerciali. Inițiativa MAI se referă la modificarea Codului penal cu privire la infracțiunea de „comunicare mincinoasă cu bună știință despre actul de terorism”.

Inițiativa de modificare a Codului penal cu privire la „comunicare mincinoasă cu bună știință despre actul de terorism” a fost luată ca urmare analizelor efectuate de sistemul afacerilor interne, care au arătat că:

numărul alarmelor false cu bombe a crescut în ultimele 3 luni ale acestui an, doar de la începutul lunii iulie fiind înregistrate 126 apeluri;
populația este îngrijorată și are sentimente de nesiguranță atunci când au loc evacuări pentru controlul antiterorist efectuat de forțele de poliție;
costurile generate de numărul mare de intervenții de control antiterorist sunt foarte mari și se estimează la zeci de mii de lei;
numărul angajaților ministerului afacerilor interne implicați în control antiterorist și în investigarea cazurilor de alarmare falsă cu bombe, doar de la începutul lunii iulie 2022, a crescut cu circa 58%.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Conform responsabililor, inițiativa de modificare a articolului din Codul penal în cauză are drept scop descurajarea celor care comit astfel de fapte și conștientizarea în rândul populației, că alarmele cu bombă sunt fapte care se pedepsesc prin lege. De fiecare dată când sunt date astfel de anunțuri, sunt mobilizate mai multe forțe de poliție, traficul rutier se blochează, activitățile instituționale și cele economice sunt oprite pentru câteva ore.

Liniile pentru apel de urgență 112 sunt blocate cu astfel de anunțuri, astfel încât se mărește perioada de intervenție pentru cazuri reale de accidente, nevoi medicale și alte urgențe, în care viețile oamenilor sunt puse în pericol.

În prezent, forțele sistemului afacerilor interne întreprind măsuri de descurajare și prevenire a unor astfel de fapte, organizează întrevederi cu administratorii clădirilor, instituțiilor publice și private, pentru ca aceștia să ia masuri suplimentare de pază și să sporească atenția.

MAI precizează că forțele de poliție acționează în conformitate cu legea, controlul antiterorist fiind obligatoriu pentru fiecare caz în parte. De asemenea, MAI dă asigurări populației că indicii de securitatea socială, ordine publică și securitate sunt în parametri obișnuiți, gradul de amenințare rămânând cel generat de războiul de la frontieră.

Ministerul Afacerilor Interne precizează că IGP împreună cu procuratura au identificat autorul anunțurilor false repetate de săptămâna trecută.

Precizăm că în ultimele săptămâni în Republica Moldova se înregistrează „avalanșă” de alerte cu bombă. Doar miercuri, 20 iulie, au fost înregistrate mai multe mesaje despre pretinse amenințări la Aeroport, Primăria Chișinău, dar și în parcurile din centrul Capitalei. Până acum niciun obiect periculos nu a fost identificat în locațiile vizate.

#alerta cu bomba #IGP #inchisoare #MAI

Numărul milionarilor din Republica Moldova a crescut anul trecut. Datele Serviciului Fiscal de Stat arată că 9 643 de persoane au declarat pentru 2025 venituri anuale de peste un milion de lei, cu 1 624 mai multe decât în anul precedent.

Cea mai mare sumă declarată de o singură persoană a fost de 169,6 milioane de lei. În total, milionarii au declarat venituri de 32,8 miliarde de lei și au achitat impozite în valoare de 2,3 miliarde de lei.

Cei mai mulți dintre milionari, 5 005 persoane, au declarat venituri între unu și două milioane de lei. Alte 2 992 de persoane au avut venituri cuprinse între două și patru milioane de lei, 698 – între patru și șase milioane, iar 464 – între șase și 10 milioane de lei. Totodată, 484 de persoane au declarat venituri de peste 10 milioane de lei.

Dintre cei 9 643 de milionari, 6 622 sunt bărbați și 3 021 sunt femei. Cea mai numeroasă categorie de vârstă este cea cuprinsă între 40 și 49 de ani, din care fac parte 3 351 de persoane. Cel mai tânăr milionar are 16 ani, iar cel mai vârstnic – 88 de ani.

Dividendele au fost principala sursă de venit a milionarilor, cu 13,45 miliarde de lei. Acestea au fost urmate de salarii, care au însumat 3,32 miliarde de lei.

În anul 2025, 211 159 de persoane fizice care nu desfășoară activități de întreprinzător au depus declarații de venit. În total, acestea au declarat venituri de 36,94 miliarde de lei, față de 31,12 miliarde de lei în 2024.

Impozitul pe venit declarat a ajuns la 3,41 miliarde de lei, comparativ cu 2,95 miliarde de lei în anul precedent. Salariile au rămas principala sursă de venit și au reprezentat 73,49% din totalul câștigurilor persoanelor fizice. Printre celelalte surse importante se numără dividendele și veniturile obținute din închirierea bunurilor imobile.

Totodată, 9 793 de persoane au beneficiat în 2025 de deduceri fiscale, în valoare totală de 112,55 milioane de lei. Cele mai solicitate au fost deducerile pentru studiile copiilor, serviciile medicale private și dobânzile achitate la creditele ipotecare pentru procurarea primei locuințe.

Peste 53 000 de contribuabili au folosit și mecanismul prin care pot direcționa 2% din impozitul pe venit către organizații necomerciale sau culte religioase. În total, au fost direcționate 28 de milioane de lei, cu 6,19 milioane de lei mai mult decât în anul precedent.