Stratul de gheață format pe lacurile din capitală este de doar 6-7 cm și prezintă pericol de spargere. Atenționările, adresate în special amatorilor de pescuit la copcă, sunt făcute după o inspecție desfășurată de Asociația de Gospodărire a Spațiilor Verzi la posturile de salvare pe apă din parcurile municipale și lacul de acumulare Ghidighici.

„În cadrul controlului efectuat s-a verificat gradul de pregătire al angajaților Secție de Salvare pe Apă la intervențiile de urgență în caz de rupere a gheții formate pe lacurile municipale. Astfel, s-a constatat că salvatorii întreprinderii municipale execută acțiuni de prevenire a posibilelor cazuri de înec atenționând amatorii de pescuit la copcă despre fragilitatea podului de gheață format pe lacurile din parcurile municipale”, informează un comunicat de presă emis de întreprinderea municipală „Asociația de Gospodărire a Spațiilor Verzi”.

În perioada 24-28 februarie, la Secția de Salvare nr.1 din Parcul Valea Morilor, angajații stațiilor de salvare pe apă din cadrul administrațiilor publice locale participă la un curs de instruire pentru specialitatea salvamar, organizat de Direcția generală prevenție a Inspectoratului General pentru Situații de Urgență.

Autoritățile precizează că, pe parcursul anului 2024, angajații Secției de Salvare pe Apă a Asociației de Gospodărire a Spațiilor Verzi au salvat de la înec în jur de o sută de oameni.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Chisinau #gheata #lacuri #Salvatori

Republica Moldova intenționează să dezvolte în următorii doi ani capacități de stocare a energiei în baterii de până la 1,2 GWh, într-o încercare de a reduce vulnerabilitatea sistemului electric și de a integra volumele tot mai mari de energie produsă de centralele fotovoltaice și eoliene, transmite bani.md.

Ținta a fost anunțată de secretarul de stat al Ministerului Energiei, Carolina Novac. În paralel, autoritățile intenționează să tripleze capacitatea de interconectare electrică a Republicii Moldova până în 2029.

Dezvoltarea sistemelor de stocare devine esențială pe măsură ce în sistem intră tot mai multă energie regenerabilă. Bateriile permit acumularea surplusului de electricitate produs în orele cu soare sau vânt și utilizarea acestuia ulterior, atunci când producția scade, iar consumul crește.

Moldova a depășit deja pragul de 1 GW de capacități regenerabile instalate, cea mai mare parte este reprezentată de centrale fotovoltaice. Creșterea rapidă a producției variabile pune însă presiune pe sistemul electroenergetic și majorează necesarul de capacități pentru echilibrare.

Planurile cu privire la baterii vin și pe fondul dependenței ridicate de energia electrică din exterior. Potrivit estimărilor, aproape 60% din necesarul de electricitate al Republicii Moldova din această iarnă ar urma să fie acoperit din importuri.

O altă componentă a strategiei este extinderea conexiunilor cu sistemul energetic european. Autoritățile vor ca până în 2029 capacitatea de interconectare să fie de aproximativ trei ori mai mare decât în prezent, ceea ce ar permite importul și exportul unor volume mai mari de electricitate și ar crește concurența pe piață.

În această strategie intră și noile linii electrice de înaltă tensiune cu România. Linia Vulcănești–Chișinău este unul dintre proiectele-cheie pentru reducerea vulnerabilității energetice, iar alte interconexiuni sunt planificate pentru consolidarea legăturii directe cu sistemul european.