Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

31 octombrie 2026

ULTIMA ORĂ Doi agenți ruși, indezirabili în Moldova pentru 5 ani. Spionau sub acoperirea unei companii cunoscute

24 Feb. 2025, 18:12
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Realitatea.md
24 Feb. 2025, 18:12 // Actualitate //  Realitatea.md

După ce au aterizat pe Aeroportul Internațional Chișinău la începutul lunii februarie, doi agenți ai serviciilor secrete rusești au fost declarați indezirabili în Moldova. Potrivit IPN, cu referire la cel puțin două surse care au legătură cu Aeroportul Internațional Chișinău și structurile de forță, ofițerii ar fi activat sub acoperirea companiei Lukoil.

După incident, unii actori politici din țară insistă ca compania Lukoil în Moldova să fie analizată în cadrul Consiliului de Investiții Strategice și „luată decizia de a scoate capitalul rus din Moldova”.

Cum au ajuns în Moldova

Cei doi agenți ruși ar fi ajuns în Republica Moldova din România, unde la fel au fost declarați indezirabili, transmite Newsweek.ro într-o investigație jurnalistică, publicată luni, 24 februarie. Jurnaliștii dezvăluie o operațiune de contraspionaj în care doi ofițerii au fost opriți din drum în timp ce încercau să spioneze peste Prut, sub acoperirea companiei Lukoil.

Materialul scoate la iveală modul în care cei doi încercau să folosească compania rusească Lukoil pentru a-și masca misiunea. Unul dintre ei ar fi Kirill Shliakhov, care a mai avut o încercare de a ajunge în România, pe 22 februarie.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Publicația românească scrie că deși are numai 51 de ani (este născut pe 14 mai 1973), Shliakhov este deja pensionar militar și deține gradul de colonel în rezervă al serviciului special de informații al Forțelor Armate ale Federației Ruse. La pensie, Shliakhov a fost cooptat în structura de securitate a Lukoil, a doua cea mai mare companie rusească din domeniul energiei după Gazprom.

Întors din drum acum două zile de autoritățile române, Shliakhov a mai fost la București la începutul acestei luni, fiind însoțit de cetățeanul rus Sergei Markov. Ultimul este și el ofițer al Serviciului rus de Informații, iar împreună cu Shliakhov s-ar subordona lui Vadim Pyatiletov, care este șeful departamentului de securitate al Lukoil.

Pyatiletov este general în rezervă și fost șef al biroului FSB din regiunea Tyumen. El ar coordona agenții din statele în care Lukoil activează, inclusiv România. Motivația oficială a refuzului, oferită de autoritățile române este de „implicare în activități neconforme cu motivul vizitei”. Formula reprezintă un eufemism birocratic pentru activități de spionaj, scrie sursa citată.

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.