Preşedintele rus Vladimir Putin l-a numit pe Kiril Dmitriev, unul dintre noii săi apropiaţi, care a participat săptămâna trecută la discuţiile ruso-americane de la Riad, în funcţia de reprezentant special pentru investiţii şi cooperare cu alte ţări, conform unui decret publicat pe site-ul Kremlinului, informează luni EFE, citat de Agerpres.

Dmitriev (49 de ani), cu o carieră strălucită în lumea finanţelor, este directorul general al Fondului rus de investiţii directe (RDIF) chiar de la înfiinţarea acestuia, creat de guvernul de la Moscova în 2011, cu un capital de zece miliarde de dolari.

Numele său a devenit cunoscut în rândul populaţiei ruse în timpul pandemiei de COVID, dat fiind faptului că tocmai RDIF a finanţat dezvoltarea vaccinului rusesc Sputnik, iar el a ajuns principalul său promotor, atât în ţară, cât şi în străinătate.

Fondul rus de investiţii directe se află pe lista cu sancţiuni occidentale, inclusiv din partea SUA, pentru sprijinul acordat agresiunii Kremlinului în Ucraina lansate cu trei ani în urmă de către preşedintele rus Vladimir Putin.

În cercurile politice ruse, Dmitriev este numit drept „portofelul” lui Putin şi chiar unul dintre posibilii săi „succesori”, notează pe site-ul său postul de televiziune ucrainean TSN, care i-a dedicat la sfârşitul săptămânii trecute un amplu reportaj.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Din surse publice se ştie că el s-a născut la Kiev în familia unui profesor de biofizică şi radiobiologie. Tatăl a lucrat la Institutul de biologie celulară şi inginerie genetică, biofizică şi radiobiologie al Academiei Naţionale de Ştiinţe a Ucrainei, notează postul de televiziune citat, potrivit căruia acesta ar activa în continuare la institutul respectiv.

În Occident, Dmitriev jr. ajunge în 1998, când, la vârsta de 14 ani, ca fiu de profesor, este trimis la studii. Mai târziu a absolvit Universitatea Stanford din SUA, iar la revenire în 1996 rămâne la Moscova.

Potrivit jurnaliştilor de investigaţie de la publicaţia The Insider, în această perioadă Dmitriev a fost recrutat de serviciile speciale ruse. Ca dovadă, ei invocă faptul că la Moscova, în 2000, Dmitriev şi-a înmatriculat primul autoturism, un Range Rover, cu o legitimaţie de ofiţer de informaţii rus.

#cooperare #Kiril Dmitriev #reprezentant #Rusia

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a anunțat că, din 2018 și până în prezent, au fost înregistrate peste 10.000 de atacuri asupra sistemului de sănătate, însă niciunul dintre aceste cazuri nu a dus până acum la tragerea la răspundere a celor vinovați, scrie romanialibera.ro.

Atacurile, raportate în 29 de țări și teritorii, s-au soldat cu aproximativ 5.700 de morți și 8.500 de răniți, potrivit OMS.

Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, subliniază în mod repetat că unitățile medicale și personalul sanitar nu ar trebui să fie niciodată ținte ale atacurilor.

OMS verifică și documentează atacurile asupra sistemului medical, însă nu stabilește responsabilități, deoarece organizația nu are atribuții de investigare.

Altaf Musani, directorul Departamentului pentru Acțiuni Umanitare și Managementul Dezastrelor din cadrul OMS, a prezentat cifrele în cadrul unei conferințe de presă la Geneva și a precizat că tragerea la răspundere poate avea loc nu doar la nivel național.

Unitățile medicale și sistemul de sănătate în ansamblu beneficiază de protecția dreptului internațional umanitar și a legislației internaționale privind drepturile omului, inclusiv în baza anumitor Convenții de la Geneva, a explicat Musani.

Cu toate acestea, situația rămâne îngrijorătoare. „Dintre cele peste 10.000 de incidente verificate despre care am vorbit, niciunul nu a ajuns în sistemul de tragere la răspundere”, a declarat oficialul OMS.

914 atacuri înregistrate doar în 2026

Numai în acest an, agenția ONU pentru sănătate a documentat 914 atacuri asupra sistemului medical, soldate cu 911 morți și 1.486 de răniți, a precizat Musani.

Cele mai multe incidente din 2026 au fost înregistrate în Ucraina, Liban și teritoriile palestiniene. Alte atacuri au fost raportate în Myanmar, Iran, Sudan, Republica Democrată Congo, Sudanul de Sud, Rusia, Siria și Nigeria.

Potrivit lui Musani, atacurile cu arme grele au reprezentat, de departe, cea mai frecvent raportată formă de violență în acest an. Acestea au fost urmate de blocarea accesului la servicii medicale și de violența psihologică.

De asemenea, au fost raportate 44 de incidente care au implicat răpirea, arestarea sau reținerea unor angajați din domeniul medical și a unor pacienți, fiind afectate în total 148 de persoane.

Efectele atacurilor se resimt mult timp

Consecințele unui atac asupra unui spital nu se limitează la persoanele aflate în unitatea medicală în momentul incidentului, a avertizat Musani.

Este pacientul care nu poate primi îngrijiri a doua zi, ambulanța care nu mai poate face următorul transfer, angajatul medical care nu se mai poate întoarce la muncă sau medicamentele care nu mai pot ajunge la alte unități, a explicat oficialul.

În Fâșia Gaza, toate cele 36 de spitale au suferit pagube până la sfârșitul anului 2025, potrivit OMS.

Peste 3.000 de atacuri în Ucraina

În Ucraina, OMS a verificat peste 3.000 de atacuri asupra sistemului medical de la începutul invaziei ruse la scară largă, în 2022.

Un depozit al OMS din Dnipro a fost lovit și distrus săptămâna trecută, iar organizația spune că numărul atacurilor asupra sistemului medical din Ucraina este în creștere.

„Asistăm și verificăm o creștere substanțială a numărului de atacuri” în Ucraina, a declarat Musani, adăugând că acestea afectează în mod clar capacitatea OMS de a furniza materiale și echipamente unităților medicale.

Și în Republica Democrată Congo, OMS a verificat 12 atacuri asupra sistemului medical de la declararea epidemiei mortale de Ebola în luna mai.

Potrivit lui Musani, aceste incidente au perturbat supravegherea epidemiologică, investigarea cazurilor, identificarea contacților, tratamentul pacienților și activitățile desfășurate în comunități. El a subliniat că astfel de atacuri nu afectează doar serviciile medicale, ci și capacitatea autorităților de a detecta și limita răspândirea unor epidemii.