„Nu putem trece iar prin așa ceva”! Două surori care au reușit să fugă de războiul din Afganistan sunt acum în Ucraina

Două surori din Afganistan, care au reușit să fugă de talibani și de războiul din țara lor, sunt acum în Ucraina și se tem din nou pentru viața lor. Surorile Fazila și Shagufa Haidary stau împreună într-un apartament mic de la periferia Kievului și riscă să fie prinse într-un alt conflict. „Abia am ieșit dintr-o traumă și cred că ne vom confrunta cu alta”, spune una dintre ele.

Dintr-un reportaj pentru CNN, s-a aflat despre ele. Tinerele se luptă și cu dorul de cei dragi pe care i-au lăsat în Kabul, și cu teama pentru un viitor incert.

Fazila, 26 de ani, și Shagufa, 24 de ani, fac parte dintr-o familie numeroasă și, în ciuda greutăților prin care au trecut în Afganistan, își amintesc cu drag de zilele petrecute acolo. Au învățat la universitate și au lucrat la însoțitoare de bord, ceea ce le-a permis să călătorească în toată lumea. Au avut ocazia să-i întâlnească și pe fostul președinte afgan Hamid Karzai, dar și pe starul pop afgan Aryana Sayeed.

Când talibanii au preluat Kabul la 15 august 2021, au simțit că nu au altă soluție decât să plece.

„Nu aveam altă opțiune. Trebuia să ne urcăm într-un avion și să fugim. Asta a fost. Dacă am avea altă opțiune, cu siguranță am alege-o, decât să fim refugiați sau să ajungem aici”, spune Shagufa.

Surorile intenționau să meargă la Islamabad în Pakistan, dar au ajuns prea târziu la aeroportul din Kabul, unde s-au trezit prinse în haosul în care mii de oameni încercau să iasă din țară.

„Sentimentul trăit atunci a fost înfiorător. Eram cu toții îngroziți, nu știam încotro mergem”, a povestit Shagufa, în timp ce își amintea mulțimile uriașe de afgani disperați să fugă.

Surorile spun că, împreună cu niște colegi de muncă, s-au îndreptat spre un alt avion. Nu aveau idee încotro se îndrepta, au aflat abia cu câteva minute înainte de decolare.

Fazila și Shagufa au fost astfel printre cei 370 de afgani care au sosit în Ucraina în august 2021, potrivit Serviciului de Stat pentru Migrație al Ucrainei. La sosirea în țară – una în care nu mai fuseseră niciodată până atunci – au fost duse într-un centru pentru migranți, la aproximativ două ore la nord de Kiev, aproape de granița cu Belarus. Două săptămâni mai târziu, cu ajutorul unui prieten care lucrează pentru o companie aeriană ucraineană, s-au putut muta într-un apartament mobilat într-un bloc de locuințe modest de la periferia capitalei, Kiev.

Bucuria tinerelor a fost de scurtă durată, deoarece ele au ajuns să se întrebe dacă părăsirea Afganistanului a fost decizia corectă.

Cele două surori au cerut azil în Ucraina și așteaptă o decizie în câteva săptămâni. Între timp, nu au reușit să găsească nimic de lucru în domeniul lor și cu greu își plătesc chiria cu ajutorul financiar al unui unchi care locuiește în Germania.

Totodată, tinerele au reclamat că au fost tratate cu indiferență de angajații Agenției ONU pentru Refugiați, UNHCR. În replică, Victoria Andrievska, purtătorul de cuvânt al ICNUR Ucraina, a declarat pentru CNN că oferă asistență juridică pentru aproximativ 300 de solicitanți de azil afgani și sprijin financiar sub forma unei alocații acordate solicitanților de azil nou sosiți.

ICNUR a adăugat că deși își exprimă „solidaritatea” cu țările care au primit afgani vara trecută, „nu a fost implicat în evacuarea cetățenilor afgani care au asistat guverne străine sau forțe militare în Afganistan” și că nu are responsabilități legate de vize.

Incertitudine pe fondul tensiunilor cu Rusia

Acum, surorile se confruntă cu aceeași incertitudine ca toți ceilalți locuitori din Kiev. Pentru moment, atmosfera este calmă și viața decurge ca de obicei, dar există temeri că un război ar putea începe.

„Cea mai grea parte este cum să ne liniștim familia din Kabul. Ei au propriile lor probleme acolo. Mă doare că au crezut că suntem în siguranță aici”, spune Shagufa.

Pentru a o împiedica pe mama lor, văduvă, să-și facă griji pentru ele, frații lor au pus la cale un plan prin care să o împiedice să se uite la știri.

„Doar frații mei știu ce se întâmplă aici, dar mama mea, nu. Ne prefacem că totul este bine. Desigur, ea este o mamă. Are propriile temeri în privința noastră, în special pentru cele două fete ale ei.”, afirmă Shagufa. „Ne-am făcut griji pentru ei. Și acum suntem îngrijorați pentru ei și, de asemenea, pentru noi înșine”, adaugă Fazila.

Cele două tinere spun că nu au planuri să plece în altă țară, pentru că nu au suficient curaj să treacă granița. Când au evadat din Kabul, au crezut că sunt printre puținii norocoși. Acum nu mai sunt atât de sigure.

„Nu sunt gata să trec din nou prin așa ceva”, spune Shugufa.

#surori #Afganistan #razboi #Ucraina

Guvernul german a anunţat miercuri, 8 octombrie curent, că va permite poliţiei să doboare dronele considerate o ameninţare, în cadrul unui nou set de măsuri pentru consolidarea securităţii naţionale. Berlinul colaborează deja cu Israelul şi Ucraina pentru schimb de expertiză în domeniul apărării anti-drone, relatează antena3.ro.

Ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt, a prezentat o serie de amendamente legislative care vor oferi poliţiei mijloace sporite de intervenţie, astfel încât aceasta să poată „acţiona cu tehnologii moderne în faţa ameninţărilor reprezentate de drone”.

„Doborârea dronelor va fi de acum reglementată şi posibilă pentru poliţia federală”, a declarat Dobrindt la finalul şedinţei de guvern în care a fost prezentat textul noilor amendamente.

El a precizat că va fi creat şi „un centru de apărare anti-drone”, care va coordona activităţile poliţiei federale cu cele ale autorităţilor din landurile germane.

Ministrul a adăugat că Germania lucrează îndeaproape cu state care au o experienţă mai avansată în domeniu, precum Israelul şi Ucraina – aceasta din urmă confruntându-se zilnic cu atacuri ruseşti asupra localităţilor sale şi pe linia frontului.

„Suntem deja în contact cu ţări având o experienţă mult mai avansată în domeniu. Avem un schimb intens cu Israelul, precum şi cu Ucraina”, a spus Dobrindt.

Deşi nu a oferit un calendar clar, ministrul a menţionat un buget estimat la „milioane de euro cu trei cifre”, adică cel puţin o sută de milioane de euro, subliniind că implementarea depinde şi de capacitatea de producţie a industriei de apărare.

La rândul său, cancelarul german Friedrich Merz a afirmat că Rusia se află „probabil” în spatele recentelor alerte cu drone din Europa, inclusiv al incidentelor care au paralizat aeroportul din Munchen săptămâna trecută, calificând aceste acţiuni drept „tentative destabilizatoare”.