Membrii Blocului Politic Comuniștilor și Socialiștilor (BPCS) au protestat în fața clădirii guvernului Moldovei împotriva intenției de a vinde Stadionul Republican Ambasadei SUA.

Potrivit reprezentanților BPCS, Agenția Proprietății Publice a pregătit proiectul de hotărâre cu privire la aprobarea Memorandumul de Înțelegere între Guvernul Republicii Moldova și Statele Unite ale Americii privind achiziționarea proprietății pentru construcția noului sediu al Ambasadei SUA la Chișinău.

„Suntem martori ai faptului cum țara se vinde pe bucăți”, a declarat deputatul Grigore Novac, în timpul protestului. Practicile pe care le-a început Plahotniuc, le continuă Maia Sandu. Ei au utilizat toate presiunile politice, Curtea Constituțională, factorul extern. Noi nu putem azi fi siguri că în acel loc vom avea fie un parc cu menirea socială, sau un complex sportiv. La ziua de azi au fost încălcate toate normele legale, a fost subestimat acest lot și se ține în taină care a fost costul și miza pe acest lot. Pe cine au întrebat ei când au decis să înstrăineze acest stadion? Pe nimeni. Vom înainta toate acțiunile legale pentru a întoarce cetățenilor acest Stadion”, a declarat parlamentarul.

Vicepreședintele Parlamentului, socialistul Vlad Batrîncea, a spus că președintele Maia Sandu s-a întâlnit cu ambasadorul SUA, iar a doua zi Guvernul a decis cu privire la Stadionul Republican.

„Am venit cu o întrebare logică, doamna președinte Maia Sandu, ce ați construit în Republica Moldova? Dați măcar un exemplu, o instituție, un bloc – zero! Închiderea școlilor, optimizarea spitalelor, a primăriilor, e tot ce puteți face. Azi nu e vorba doar de o ambasadă, e vorba de călcarea în picioare a Constituției Republicii Moldova. Atunci când e vorba de un bun public, trebuie să fie licitație, ca oamenii să știe la ce preț se vinde bunul public”, susține Vlad Batrîncea.

Potrivit lui, proiectul de lege care prevede vinderea stadionului ambasadei SUA a fost votat de „regimul lui Vlad Plahotniuc”, în 2018. În 2020, Parlamentul, la inițiativa socialiștilor, a abrogat acest proiect de lege și terenul s-a întors în proprietatea publică. Însă „deputații Maiei Sandu” au mers la Curtea Constituțională și au obținut anularea abrogării legii.

Tot astăzi, a mai avut loc o acțiune de protest: zeci de mașini de taxi au circulat împrejurul clădirii Președinției, dezaprobând scumpirile la carburanți.

Precizăm că, Agenția Proprietăți Publice ar fi demarat procedura de transmistere a terenului fostului Stadion Republican în gestiunea Ambasadei SUA, conform legii adoptată încă de guvernarea democrată când era la conducerea țării.

#Ambasada SUA #BPCS #PCRM #protest #PSRM #Stadionul Republican

Kaja Kallas, șefa diplomației europene, susține că Uniunea Europeană ar trebui să interzică comerțul cu așezările israeliene din Cisiordania.

O interdicție la nivelul UE privind comerțul cu așezările israeliene ilegale ar reprezenta o „poziție de principiu” pe care ar trebui să o adopte Uniunea, a declarat Kaja Kallas, șefa diplomației UE, comparând așezările ilegale din Cisiordania cu ocupația Crimeei de către Rusia, potrivit POLITICO, relatează Mediafax.

„Dacă luăm exemplul ocupării Crimeei, atunci a fost foarte clar: este ilegal, nu recunoaștem acest lucru, ceea ce înseamnă că oprim comerțul cu orice produse provenite din Crimeea”, a declarat Kallas într-un interviu acordat ziarului Irish Times și publicat vineri.

„Ar trebui să avem aceeași poziție de principiu, știm că este ilegal, toată lumea este de acord, așa că ar trebui să încetăm comerțul cu teritoriile ocupate”, a adăugat șefa diplomației europene.

Misiunea Israelului pe lângă UE și NATO a calificat aceste declarații drept „extrem de regretabile”.

„Mai ales astăzi, în ajunul Anului Nou evreiesc, este greu de crezut că [ea] ar face o paralelă directă între Zidul de Vest și Cartierul Evreiesc din Ierusalim și situația din Crimeea, indiferent de viziunea sa personală asupra lumii”, a declarat misiunea Israelului.

Kallas susține de mult timp sancțiunile comerciale

Kaja Kallas a susținut, timp de mai mult timp, eforturile statelor membre de a exercita presiuni asupra Comisiei Europene pentru interzicerea comerțului cu teritoriile ocupate ilegal de Israel.

Subiectul a devenit unul dintre punctele de dispută dintre Kallas și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în condițiile în care statele membre au poziții diferite asupra sancțiunilor împotriva Israelului.

Până acum, poziția fermă a Kajei Kallas nu a reușit să determine Comisia Europeană să propună o astfel de interdicție. În luna iulie, doar o minoritate dintre miniștrii de Externe ai UE au cerut Comisiei să propună măsuri pe care statele membre să le supună la vot.

Mai multe țări, printre care Olanda, Belgia și Suedia, au susținut restricții la nivelul întregului bloc. Republica Cehă a spus că se va opune oricăror noi sancțiuni, iar asta a împiedicat obținerea unanimității între statele membre.

Marți, opt țări din UE, printre care Franța, Spania și Irlanda, s-au alăturat Regatului Unit și Canadei pentru a impune sancțiuni comerciale asupra așezărilor israeliene.

„Toate statele membre ale UE sunt de acord că așezările israeliene din Cisiordania sunt ilegale în conformitate cu dreptul internațional”, a declarat Kallas după anunț.