Din cele 50 de formațiuni politice care urmau să prezinte rapoartele financiare la Comisia Electorală Centrală (CEC), doar 41 au respectat termenul de prezentare, 4 formațiuni au depus raportul peste termenul limită, iar alte 5 nu și-au onorat obligația legală.

Potrivit CEC, nu au fost prezentate rapoartele privind gestiunea financiară a partidului de către: Partidul Oamenilor Muncii, Partidul Noua Opțiune Istorică, Partidul „Moldova Unită – Единая Молдова”, Partidul „Renaștere”, Partidul „Pentru Oameni, Natură și Animale”.

În urma solicitărilor parvenite de la Partidul Agrar din Moldova și Partidul Societății Progresiste, CEC a decis reținerea obligaților acestora de a depune rapoartele prin intermediul SSI „Control Financiar” și de a le acorda un termen suplimentar pentru a se conforma cerințelor legale.

Totodată, examinând datele prezentate, Comisia a atenționat mai multe partide politice despre obligația de a respecta modalitatea de prezentare a raportului financiar. Este vorba de: Partidul European, Partidul Conservator, Partidul Socialist din Moldova, Partidul Acțiunea Democratică, Partidul Societății Progresiste, Partidul Agrar din Moldova, Partidul Uniunea Centristă din Moldova, Partidul Uniunea Creștin-Socială din Moldova, Partidul Verde Ecologist, Partidul Republican din Moldova, Partidul Legii și Dreptății, Partidul „NOI”, Partidul Acasă Construim Europa „PACE” și Partidul „Democrația Acasă”.

În temeiul prevederilor Codului contravențional, partidele date vor fi sancționate, după ce președintele Comisiei Electorale Centrale va cita persoanele cu funcție de răspundere din cadrul acestor partide politice și va întocmi procesele-verbale.

Totodată, Comisia a atenționat partidele politice asupra obligației de a completa și prezenta raportul privind gestiunea financiară în corespundere cu dispozițiile regulamentare. Ținând cont de situația epidemiologică actuală, CEC a decis să acorde partidelor politice un termen suplimentar de 14 zile pentru a prezenta informațiile lipsă și a înlătura erorile din rapoarte.

#CEC #partide #sanctiuni

Uniunea Europeană se confruntă cu o criză a prețurilor la energie, pe fondul perturbărilor de pe piețele petrolului și gazelor provocate de războiul din Iran. Comisarul european pentru Energie, Dan Jorgensen, le-a transmis miniștrilor Energiei din statele membre că guvernele ar trebui să ia în calcul măsuri pentru reducerea consumului de gaze naturale și electricitate, scrie adevărul.ro.

„Ne confruntăm cu o criză a prețurilor legată de o criză a aprovizionării”, a transmis Jorgensen, într-o scrisoare adresată miniștrilor europeni.

Potrivit Reuters, Europa este puternic dependentă de importurile de petrol și gaze, iar perturbarea transporturilor prin Strâmtoarea Ormuz pune presiune suplimentară asupra piețelor internaționale. Prin acest coridor trece în mod normal o parte semnificativă din comerțul mondial cu petrol și gaze naturale lichefiate.

Deocamdată, Uniunea Europeană nu se confruntă cu o lipsă de gaze, însă prețurile ridicate complică eforturile statelor membre de a-și reface rezervele înaintea iernii. Depozitele europene sunt în prezent mai puțin umplute decât în aceeași perioadă a anului trecut, ceea ce crește presiunea asupra guvernelor pentru pregătirea sezonului rece.

Jorgensen susține că UE este mai bine pregătită decât în criza energetică din 2021, când reducerea livrărilor rusești a provocat presiuni majore asupra pieței europene. Capacitatea mai mare de import de gaze naturale lichefiate, dezvoltarea energiei regenerabile și reducerea consumului de gaze sunt printre factorii care au îmbunătățit situația.

Comisarul european le-a cerut statelor să continue pregătirile și să ia în calcul măsuri care să sprijine umplerea depozitelor de gaze sau să reducă cererea de gaze și electricitate atât timp cât situația o impune. Printre exemplele menționate se numără limitarea temperaturilor în clădirile publice, restricționarea încălzirii spațiilor exterioare și oprirea iluminatului public care nu este necesar.

Criza energetică este legată de conflictul din Orientul Mijlociu și de perturbările transporturilor prin Strâmtoarea Ormuz, o rută esențială pentru comerțul mondial cu energie. Traficul navelor prin strâmtoare a scăzut puternic în ultimele săptămâni, deși unele exporturi de petrol continuă.