Din cele 50 de formațiuni politice care urmau să prezinte rapoartele financiare la Comisia Electorală Centrală (CEC), doar 41 au respectat termenul de prezentare, 4 formațiuni au depus raportul peste termenul limită, iar alte 5 nu și-au onorat obligația legală.

Potrivit CEC, nu au fost prezentate rapoartele privind gestiunea financiară a partidului de către: Partidul Oamenilor Muncii, Partidul Noua Opțiune Istorică, Partidul „Moldova Unită – Единая Молдова”, Partidul „Renaștere”, Partidul „Pentru Oameni, Natură și Animale”.

În urma solicitărilor parvenite de la Partidul Agrar din Moldova și Partidul Societății Progresiste, CEC a decis reținerea obligaților acestora de a depune rapoartele prin intermediul SSI „Control Financiar” și de a le acorda un termen suplimentar pentru a se conforma cerințelor legale.

Totodată, examinând datele prezentate, Comisia a atenționat mai multe partide politice despre obligația de a respecta modalitatea de prezentare a raportului financiar. Este vorba de: Partidul European, Partidul Conservator, Partidul Socialist din Moldova, Partidul Acțiunea Democratică, Partidul Societății Progresiste, Partidul Agrar din Moldova, Partidul Uniunea Centristă din Moldova, Partidul Uniunea Creștin-Socială din Moldova, Partidul Verde Ecologist, Partidul Republican din Moldova, Partidul Legii și Dreptății, Partidul „NOI”, Partidul Acasă Construim Europa „PACE” și Partidul „Democrația Acasă”.

În temeiul prevederilor Codului contravențional, partidele date vor fi sancționate, după ce președintele Comisiei Electorale Centrale va cita persoanele cu funcție de răspundere din cadrul acestor partide politice și va întocmi procesele-verbale.

Totodată, Comisia a atenționat partidele politice asupra obligației de a completa și prezenta raportul privind gestiunea financiară în corespundere cu dispozițiile regulamentare. Ținând cont de situația epidemiologică actuală, CEC a decis să acorde partidelor politice un termen suplimentar de 14 zile pentru a prezenta informațiile lipsă și a înlătura erorile din rapoarte.

#CEC #partide #sanctiuni

Diplomații francezi, germani și britanici elaborează propriul format de negocieri pentru încetarea războiului din Ucraina, cu scopul de a-și asigura un rol în acest proces și de a evita să fie excluși de administrația președintelui american Donald Trump, a relatat The New York Times, conform Kyiv Post.

Oficialii europeni au declarat că cele trei țări colaborează pentru a se asigura că Europa își menține o poziție la masa negocierilor. Parisul și Berlinul preiau inițiativa în formularea unei poziții comune la nivel european, în timp ce Londra participă cu prudență, din cauza unor considerente legate de relația sa cu Washingtonul.

Diplomații au subliniat că soluționarea conflictului din Ucraina și relațiile viitoare cu Rusia reprezintă chestiuni de securitate cruciale pentru Europa, ceea ce exclude dependența totală de Statele Unite, pe care le consideră din ce în ce mai imprevizibile. Deși liderii europeni recunosc că orice negocieri cu Moscova vor fi mediate de SUA, aceștia solicită garanții că un acord de pace nu va fi încheiat fără implicarea lor. Detaliile privind modelele de participare europeană aflate în prezent în discuție nu au fost făcute publice, transmite Digi24.

Manevrele diplomatice din Europa coincid cu dificultățile întâmpinate de Ucraina în numirea unui nou ambasador în SUA. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski se străduiește să găsească un candidat cu suficientă experiență, în urma demiterii anterioarei reprezentante, Olga Stefanîșina, pe 3 august. Liderul de la Kiev a confirmat că i-a oferit postul de ambasador Iuliei Sviridenko, care a ocupat funcția de prim-ministru până pe 16 iulie. Sviridenko a refuzat funcția.

Politicienii și foștii oficiali ucraineni au indicat că potențialii candidați ezită să accepte această funcție. Ivanna Klympush-Tsintsadze, o deputată din opoziție, a declarat că cei cu experiența necesară s-ar putea teme că nu se bucură de încrederea președintelui pentru a acționa eficient la Washington.

Postul de ambasador a rămas vacant în contextul în care Ucraina încearcă să obțină asistență militară suplimentară din partea Washingtonului, inclusiv permisiunea de a produce rachete de apărare aeriană Patriot sub licență. Zelenski a semnalat o scădere cu două treimi a livrărilor de rachete de apărare aeriană din partea aliaților, comparativ cu anul 2025.

Următorul trimis va fi, de asemenea, responsabil de gestionarea comunicărilor referitoare la orice inițiative de pace conduse de SUA și de demersurile pe lângă Congres pentru obținerea unui sprijin continuu.

Căutarea unui ambasador este îngreunată de contextul politic creat în urma recentei remanieri guvernamentale efectuate de Zelenski.

Demiterea, în luna iulie, a ministrului apărării, Mihailo Fedorov, a stârnit proteste și critici politice. Deputatul din opoziție Yaroslav Yurchyshyn a sugerat că liderul ucrainean ar putea amâna numirea unui nou reprezentant până după alegerile intermediare din SUA, pentru a evalua mai bine peisajul politic de la Washington.