Starea de urgență la nivel național a fost prelungită de către Parlament, la inițiativa Guvernului, prin aprobarea unui proiect de hotărâre în acest sens, astăzi, 21 aprilie, în cadrul ședinței plenare. Proiectul de hotărâre a fost prezentat în plenul Legislativului de Natalia Gavrilița și a fost susținut de 55 de deputați ai PAS.

Potrivit proiectului de hotărârii Parlamentului, decizia de a prelungi starea de urgență este determinată de evoluțiile din Ucraina și de lipsa unei certitudini privind finalizarea războiului.

Starea de urgență a fost prelungită începând cu 25 aprilie, pentru încă 60 de zile.

„La data de 24 februarie 2022, la propunerea Guvernului Republicii Moldova, Parlamentul a declarat starea de urgență pe teritoriul țării, ținând cont de pericolul iminent la adresa securității naționale provocat de războiul injust din Ucraina. Am venit atunci în fața dumneavoastră cu un set de măsuri pe care Guvernul le-a apreciat ca fiind necesare pentru a putea gestiona această criză fără precedent, care se suprapunea peste criza gazelor și criza sanitară. Am menționat și atunci că acțiunile Guvernului nu vor depăși limitele mandatului atribuit de către Parlament, că Guvernul, prin intermediul Comisiei pentru Situații Excepționale (CSE), va acționa într-un mod transparent, iar derogările pe care le va face de la cadrul legal vor fi proporționale și necesare pentru gestionarea și depășirea situației de urgență. În acest sens, vreau să remarc că CSE a acționat în temeiul legii privind regimul stării de urgență, de asediu și de război și a luat decizii cu mult bun simț în această perioadă, adoptând soluții de urgență, necesare și proporționale. Gestionarea în regim prompt a fluxului migrațional și adaptarea sau crearea instrumentelor și organismelor care să realizeze acest obiectiv au fost posibile printr-o serie de derogări, completări și adaptări ale cadrului normativ și doar prin conjugarea eforturilor tuturor celor implicați: societate civilă, voluntari din interiorul sau exteriorul țării, autorități publice locale, parteneri de dezvoltare sau autorități publice centrale”, a spus Gavrilița în plenul Legislativului.

Gavrilița a precizat că „există, din păcate, în continuare riscuri în privința securității aprovizionării Republicii Moldova cu energie electrică, gaze naturale și produse petroliere, în special începând cu data de 1 mai 2022”.

„Potrivit informațiilor pe care le cunoașteți, războiul continuă în mai multe regiuni ale Ucrainei, în prezent atestându-se о intensificare a luptelor în est. De asemenea, persistă riscuri reale de acțiuni militare vizând mai multe localități în partea de sud a Ucrainei, precum și în regiunea Odesa care se află în imediata apropiere a frontierei terestre între Republica Moldova și Ucraina. Securitatea energetică a țării este afectată de instabilitatea piețelor energetice și volatilitatea sporită a prețurilor, se reflectă în mod firesc și asupra funcționalității regulilor de piață și a viabilității normelor/mecanismelor aferente piețelor energetice ale Republicii Moldova, stat importator net de gaze naturale și produse petroliere și de electricitate. Reiterez și astăzi faptul că Guvernul va acționa și în continuare cu maximă prudență și transparență, echilibrat și asigurând proporționalitatea deciziilor necesare pentru gestionarea crizelor, cu maximă prudență în privința limitării sau restrângerii drepturilor și libertăților fundamentale”, a mai spus prim-ministra.

Amintim că, în Republica Moldova a fost instituită stare de urgență la data de 24 februarie, în ziua declanșării războiului din Ucraina. Atunci, a fost instituit un regim special de intrare şi ieșire din ţară, de folosire a spaţiului aerian, dar și măsuri care să asigure gestionarea fluxurilor mutaționiste și asigurarea protecției persoanelor refugiate din Ucraina.

De asemenea, s-a decis că pe perioada stării de urgență, Comisia pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova va emite dispoziții care sunt obligatorii și executorii pentru conducătorii autorităților administrației publice centrale și locale, ai agenților economici, ai instituțiilor publice, precum și pentru cetățeni și alte persoane aflate pe teritoriul Moldovei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Natalia Gavrilita #parlament #stare de urgenta

Marte nu este o planetă moartă: noi semne de activitate vulcanică au fost detectate pe „Planeta Roșie”, a cărei suprafață găzduiește cei mai mari vulcani din Sistemul Solar, ceea ce sugerează posibilitatea de apariție a vieții, informează AFP.

„Vulcanismul pe Marte a început în urmă cu 4,5 miliarde de ani și se observă, prin datarea lavei, că rata de erupție a scăzut mult de 2 miliarde de ani încoace, deși cele mai recente erupții au o vechime de câteva zeci de milioane de ani”, a explicat Daniel Mege de la Centrul de Cercetări Spațiale din cadrul Academiei Poloneze de Științe, cercetător la Universitatea Berna din Elveția și autorul principal al unui studiu publicat joi în revista Sciences Advances. Ar fi oare Marte, așadar, pe cale „să adoarmă” din punct de vedere vulcanic?

Pentru a afla mai multe informații, o echipă internațională, condusă de Alexander Trokhimovskiy de la Institutul de Cercetări Spațiale din cadrul Academiei de Științe din Rusia, a contribuit la apropierea ‘observațiilor geologice de observațiile atmosferice’, a subliniat Daniel Mege, scrie Agerpres.

Clorură de hidrogen

Pentru a răspunde acestor întrebări, oamenii ar trebui să călătorească pe Marte și să se apropie de Alba Mons. Pe suprafața din jurul acestui vulcan gigantic, al cărui crater are o circumferință de 1.600 de kilometri, au fost reperate fisuri ce datează din urmă cu 1 milion de ani – un interval infim prin prisma timpului geologic.

În același timp, la doi kilometri deasupra acestor fisuri, în atmosfera marțiană, sonda spațială Trace Gas Orbiter (TGO) din misiunea ExoMars a Agenției Spațiale Europene (ESA) a măsurat concentrația clorurii de hidrogen, un gaz de origine vulcanică.

În atmosfera marțiană, prezența acestui gaz variază în funcție de anotimp: concentrația atinge nivelul maxim în timpul iernii din emisfera nordică, apoi dispare aproape complet în timpul verii – un fenomen cauzat, cel mai probabil, de ciclurile prafului și ale apei de pe „Planeta Roșie”.

Însă oamenii de știință au detectat o excepție de la acest tipar: concentrații mari de clorură de hidrogen au fost măsurate și la începutul verii, deasupra unor fisuri vulcanice de pe pantele vulcanului Alba Mons.

„Colegii noștri care se ocupă de studierea atmosferei nu reușeau să explice această concentrație prin modelele chimice”, a dezvăluit Daniel Mege.

Acest specialist în geologie și planetologie s-a folosit atunci de „intuiția sa de geolog”.

Pe Terra, atunci când sunt analizate cele mai abundente gaze dintr-un vulcan activ, sulful este primul descoperit, abia apoi urmează clorura de hidrogen, în cantități mai mici. „Însă acest raport se inversează în perioadele de repaus ale vulcanilor”, a subliniat Daniel Mege.

„Mai știm, de asemenea, grație meteoriților marțieni căzuți pe Terra, că magma marțiană este de patru ori mai bogată în clorură decât magma terestră”, a adăugat el.

Încă din acest stadiu al cercetărilor, o concluzie se impune: cercetătorii tocmai au detectat un semnal al vulcanismului latent.

„Marte nu este o planetă moartă din punct de vedere geologic în profunzimile sale, ci se află pur și simplu în stare de somn”, a rezumat ESA într-un comunicat.

Circulație hidrotermală

Această concluzie deschide noi perspective legate de apariția vieții pe Marte, o chestiune care preocupă comunitatea științifică de multă vreme.

Atmosfera planetei Marte este extrem de ostilă vieții terestre, atât din cauza temperaturilor scăzute, cât și a radiațiilor ridicate. Însă situația ar putea fi diferită sub scoarța marțiană.

„Atunci când ai un sistem magmatic, există o circulație hidrotermală care se declanșează. Este vorba despre apa caldă din adâncime, vapori care urcă prin fisuri până la suprafață. De altfel, într-un astfel de cadru noi credem că viața a apărut pe Terra. Avantajul acestor sisteme hidrotermale este că poți avea condiții de temperatură, de presiune, care sunt stabile în timp și independente de ceea ce se petrece în atmosferă. Or, scoarța marțiană și scoarța terestră au aproape aceeași compoziție, același tip de roci. A fost nevoie de doar câteva milioane de ani pentru ca viața să apară pe Terra, putem să ne imaginăm că același lucru s-ar putea întâmpla și pe Marte”, a sugerat Daniel Mege.

„Marea întrebare de acum înainte este următoarea: oare această viață a putut să se dezvolte și să se mențină pe termen lung, chiar până în zilele noastre? Răspunsul, așa cum se întâmplă adeseori, va veni odată cu trecerea timpului”, a concluzionat autorul principal al studiului.