Sindicatele și Patronatele cer majorarea salariului minim pe economie pentru anul 2023 la 5000 de lei, însă ministrul Muncii, Marcel Spatari, susține că, în prezent, acest lucru este imposibil. „E o presiune de miliarde pe bugetul țării”, spune ministrul.

Subiectul a fost discutat la ședința Comisiei Naționale pentru Consultări și Negocieri Colective.

„Decizia privind salariului minim eu mi-aș fi dorit să fie încă în septembrie, pentru că am promis businessului să aibă claritate și cu cât întârziem cu atât ne apropiem de 1 ianuarie 2023 și va fi mai dificil. Înțeleg că negocierile sunt dificile, dar sentimentul meu este că Ministerul Finanțelor, mai ales că acum este și misiunea FMI, are foarte multe constrângeri pentru majorarea salariului minim”, a explicat Marcel Spătari.

Potrivit ministrului, salariul minim nu poate rezultatul unui calcul matematic. „Este o decizie politică, care trebuie discutată și negociată. Propun ca salariul minim să fie 4000 de lei, iar în discuțiile ulterioare vom decide cu cât va fi majorat la 5000 de lei”.

Sergiu Sainciuc, vicepreședintele Confederației Naționale a Sindicatelor a spus în cadrul consultărilor că: „Dacă suntem țară candidat la UE trebuie să mergem pe această cale nu ca o țară la coada Europei, dar măcar ca în România. Salariul mediu la noi este mai mic decât salariul minim în România”.

Vladimir Florea, vicepreședintele Confederației Naţionale a Patronatului a afirmat că e contra 5000 de lei, dar rămâne dvs să convingeți ministerul Finanțelor, dar insistăm să fie schimbate normele tarifare.

Salariul minim pe economie de la 1 aprilie 2022 a fost stabilit la 3500 de lei, cu 565 de lei mai mare față de cel stabilit în anul 2021.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Marcel Spatari #salariu minim pe economie 2023 #salariu Moldova

„Noul plan de apărare al NATO ar include atacuri adânci în teritoriul rusesc. Comandanții spun că armele de precizie cu rază lungă de acțiune sunt cruciale pentru a descuraja Moscova să atace alianța”. Este titlul unui articol din Wall Street Journal care abordează noile strategii ale Alianței Atlantice în fața riscului de atacuri din partea Federației Ruse, scrie mediafax.ro.

„Războaiele din Ucraina și Orientul Mijlociu obligă NATO să își regândească contra-strategiile împotriva unui atac rusesc, inclusiv luând în considerare posibilitatea de a ataca adânc în teritoriul rus”.

În iunie, ofițeri superiori și oficiali din întreaga Organizație a Tratatului Atlanticului de Nord s-au reunit pentru primul Simpozion privind Atacul Adânc.

Accentul se pune pe descurajare: dacă Rusia ia în considerare acțiuni împotriva Alianței Atlantice, trebuie să știe că poate primi un răspuns pe teritoriul său, cum ar fi vizarea bazelor militare, a depozitelor de arme și a centrelor de comandă.

Raportul Wall Street Journal continuă: „Descurajarea forțelor convenționale ale Kremlinului necesită acum o prevenție mai activă sau, în termeni militari, «negare»”. Asta implică nu doar bombardarea trupelor care ar putea trece peste graniță, ci și lovirea bazelor militare, a depozitelor de aprovizionare și a instalațiilor industriale din spatele liniei frontului, pe teritoriul rusesc”.

Comandantul Suprem Aliat din Europa, Alexus Grynkewich, este, de asemenea, citat, explicând că NATO, în cazul unui atac rusesc, nu numai că va opri ofensiva, dar va distruge și structurile sale de sprijin.

Utilizarea armelor nucleare nu este prevăzută, în timp ce un general polonez, Ireneusz Nowak, explică faptul că lecția războiului din Ucraina ne arată că nu este suficient să ne apărăm de o invazie, ci că este necesar și să contraatacăm.

Potrivit lui Nowak, mesajul trebuie să fie clar: nu faceți nimic prostesc, pentru că vă putem pedepsi. Nowak adaugă: „Dar pentru a fi credibili, trebuie să avem aceste capacități”.