Sindicatele și Patronatele cer majorarea salariului minim pe economie pentru anul 2023 la 5000 de lei, însă ministrul Muncii, Marcel Spatari, susține că, în prezent, acest lucru este imposibil. „E o presiune de miliarde pe bugetul țării”, spune ministrul.

Subiectul a fost discutat la ședința Comisiei Naționale pentru Consultări și Negocieri Colective.

„Decizia privind salariului minim eu mi-aș fi dorit să fie încă în septembrie, pentru că am promis businessului să aibă claritate și cu cât întârziem cu atât ne apropiem de 1 ianuarie 2023 și va fi mai dificil. Înțeleg că negocierile sunt dificile, dar sentimentul meu este că Ministerul Finanțelor, mai ales că acum este și misiunea FMI, are foarte multe constrângeri pentru majorarea salariului minim”, a explicat Marcel Spătari.

Potrivit ministrului, salariul minim nu poate rezultatul unui calcul matematic. „Este o decizie politică, care trebuie discutată și negociată. Propun ca salariul minim să fie 4000 de lei, iar în discuțiile ulterioare vom decide cu cât va fi majorat la 5000 de lei”.

Sergiu Sainciuc, vicepreședintele Confederației Naționale a Sindicatelor a spus în cadrul consultărilor că: „Dacă suntem țară candidat la UE trebuie să mergem pe această cale nu ca o țară la coada Europei, dar măcar ca în România. Salariul mediu la noi este mai mic decât salariul minim în România”.

Vladimir Florea, vicepreședintele Confederației Naţionale a Patronatului a afirmat că e contra 5000 de lei, dar rămâne dvs să convingeți ministerul Finanțelor, dar insistăm să fie schimbate normele tarifare.

Salariul minim pe economie de la 1 aprilie 2022 a fost stabilit la 3500 de lei, cu 565 de lei mai mare față de cel stabilit în anul 2021.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Marcel Spatari #salariu minim pe economie 2023 #salariu Moldova

Comisia Europeană va vira vineri alte 3,3 miliarde de euro Ucrainei pentru achiziționarea de echipamente de apărare, în cadrul împrumutului de 90 de miliarde de euro pentru sprijinirea acestei țări, informează EFE, transmite Agerpres.

Suma este destinată achiziționării de drone și rachete și va ajuta Ucraina să-și apere teritoriul și spațiul aerian în fața agresiunii ruse, a precizat Comisia Europeană într-un comunicat.

Aceasta este a patra plată efectuată către Ucraina în cadrul componentei de apărare a împrumutului, ceea ce înseamnă că CE va vira aproape 15 miliarde de euro către Kiev în acest an, atât pentru apărare, cât și pentru măsuri de sprijin mai ample.

Împrumutul include 30 de miliarde de euro sub formă de ajutor bugetar și 60 de miliarde de euro pentru apărare în perioada 2026-2027.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a indicat miercuri în discursul său privind starea Uniunii, precum și într-o conversație telefonică joi cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, că executivul european este pregătit să utilizeze fondurile rămase din instrumentul ‘Acțiune de securitate pentru Europa’ pentru a lansa un nou program comun între UE și Ucraina.

Inițiativa ar dezvolta un sistem european de apărare antiaeriană și antirachetă, bazat pe sistemul existent de rachete antibalistice Freyja. Aceasta ar combina experiența Ucrainei pe câmpul de luptă cu puterea industrială și tehnologică a Europei, a subliniat Comisia Europeană.

Virarea fondurilor vineri intervine în urma deciziei din 11 septembrie a Comisiei de a aproba 6,1 miliarde de euro pentru apărarea antiaeriană și antirachetă a Ucrainei, precum și pentru alte necesități de apărare, inclusiv rachete PAC-3 pentru sistemele Patriot.

Ucraina și-a prezentat strategia de finanțare în martie, iar Consiliul UE (statele membre) a decis apoi în aprilie să îi aloce până la 45 de miliarde de euro în 2026.

Această sumă include 16,7 miliarde de euro de ajutor bugetar, împărțit în mod egal între așa-numitul mecanism pentru Ucraina și asistența macrofinanciară pentru această țară, cu o sumă maximă de 8,35 miliarde fiecare, și 28,3 miliarde suplimentar pentru capacități industriale de apărare.

Componenta de apărare se concentrează pe reconstrucția și modernizarea bazei tehnologice și industriale a apărării Ucrainei, sprijinind în același timp integrarea treptată a acesteia în structura industrială militară europeană.

Din 2022, când a început invazia la scară largă în Ucraina de către Rusia, UE și statele sale membre au oferit Ucrainei un ajutor total de 224,5 miliarde de euro, inclusiv 3,8 miliarde de euro din venituri generate de activele rusești înghețate, conform cifrelor Comisiei Europene.