Petițiile adunate de membrii Alianței Biciclete Chișinău, în urma acțiunii desfășurate după accidentul grav de la Stăuceni ale cărui victime au fost doi cicliști minori, unul dintre care și-a pierdut viața, au fost depuse luni, 6 martie curent, în adresa instituțiilor statului. Se cere de la autorități implicare cu măsuri concrete pentru prevenirea tragediilor pe străzi.

Protagonista video-ului de mai jos, Ana, a mers la Primăria Chișinău, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, și la Ministerul Educației.

„Mergem să depunem petițiile semnate sâmbătă. Acum ne apropiem de Primăria Chișinău, apoi o să mergem la restul instituțiilor. Acum, îmi pun întrebarea: unde să parchez bicicleta la MAI? Apropo, nu toată lumea știe, câteodată nici polițiștii nu cunosc că marcajul paralel cu trecerea de pietoni este anume ca să poți traversa fără să cobori de pe bicicletă și poliția oprește… Avem aici către Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale și încă o petiție pentru Ministerul Educației”, spune Ana în video.

Astfel, după 30 de zile lucrătoare, Alianța așteaptă răspunsurile cu acțiuni concrete pe care le vor întreprinde autoritățile și termenul lor de realizare.

„Suntem cu ochii pe autorități și nu vom lăsa tema să dispară iarăși de pe agenda publică. Mulțumim tuturor pentru participare și mobilizare!”, scrie pe pagina de Facebook.

Amintim că accidentul grav a avut loc pe data de 21 februarie, lângă Stăuceni, când un șofer a decis să efectueze o manevră de depăşire cu un Opel Tigra, pe dreapta, tamponând doi cicliști minori care se deplasau regulamentar și echipaţi corespunzător. Ambii au fost transportați la spital, însă trei zile mai târziu, unul dintre ei, Valerian, s-a stins din viață.

Valerian Railean (Coșcodan) avea 12 ani și era campionul Moldovei la ciclism pentru anul 2022. Fusese selectat în echipa națională a Republicii Moldova pentru sezonul 2023. Urma să reprezinte țara noastră la competițiile internaționale din acest an, dar a fost înmormântat în orașul Codru pe data de 27 februarie.

Șoferul și-a recunoscut vina. Are 48 de ani și a fost anterior privat de dreptul de a conduce, după ce a fost prins beat la volan. Acum se află în arest preventiv, pentru că nu colaborează cu ancheta. Dacă va fi găsit vinovat, riscă de la trei până la şapte ani de închisoare.

VIDEO „Suntem în doliu. Nu ne simțim în siguranță pe drum!” Cicliștii din Moldova, într-un marș prin Chișinău

#accident #biciclete #petitii #Stauceni

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să-și consolideze urgent capacitatea de prevenire și gestionare a dezastrelor, într-un context în care incendiile forestiere, inundațiile și fenomenele meteorologice extreme devin tot mai frecvente și pot lovi simultan mai multe țări. Bruxelles-ul vrea să pună mai mult accent pe anticiparea crizelor, însă finanțarea măsurilor de adaptare la schimbările climatice rămâne o provocare, scrie Digi24.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să se pregătească pentru o nouă realitate, în care dezastrele naturale sunt tot mai frecvente, mai severe și pot afecta simultan mai multe regiuni.

„Trebuie să fim pregătiți pentru o lume în care evenimentele extreme se produc mai des, în mai multe locuri și în același timp”, a declarat von der Leyen luni, în timpul unei vizite la Centrul European de Intervenție în Situații de Urgență, o unitate din cadrul departamentului de protecție civilă al Comisiei Europene.

Șefa executivului comunitar a subliniat că natura situațiilor de urgență se schimbă, pe măsură ce schimbările climatice favorizează fenomene meteorologice extreme tot mai imprevizibile. În același timp, crizele se pot suprapune și pot depăși capacitatea de intervenție a unei singure țări. Comisia Europeană vrea, prin urmare, să mute accentul de la reacția la dezastre către prevenirea și anticiparea acestora.

Von der Leyen a evidențiat amploarea operațiunilor europene de combatere a incendiilor forestiere din această vară. Mecanismul de protecție civilă al UE a fost activat de 10 ori pentru incendii forestiere începând din aprilie.

Aproape 800 de pompieri au fost prepoziționați în zone cu risc ridicat, iar echipe din 25 de țări au fost mobilizate pe parcursul verii. Începând din luna mai, Europa s-a confruntat cu patru valuri de căldură.

Comisarul european pentru ajutor umanitar și gestionarea crizelor, Hadja Lahbib, a declarat că aproximativ 300.000 de persoane au fost evacuate în această vară din cauza incendiilor forestiere.

„Avem o strategie bună, dar trebuie să intensificăm eforturile, deoarece schimbările climatice nu bat la ușă, ci sunt deja înăuntru. Sunt în Europa; din păcate, suntem continentul care se încălzește cel mai rapid”, a afirmat Lahbib.

Peste 600.000 de hectare au ars

Potrivit Comisiei Europene, în acest an au ars peste 600.000 de hectare în Uniunea Europeană, mai mult decât dublul mediei pe termen lung din ultimele două decenii.

În acest context, von der Leyen susține că simpla mobilizare a resurselor după izbucnirea unui incendiu, a unei inundații sau după producerea unui alt dezastru nu mai este suficientă.

UE vrea ca experiența acumulată în timpul fiecărei crize să fie folosită pentru îmbunătățirea pregătirii și pentru reducerea timpului de reacție la următoarea situație de urgență.

Problema este însă finanțarea. Guvernele europene sunt deja presate să reducă cheltuielile, iar discuțiile privind viitorul buget pe termen lung al UE adâncesc tensiunile. Mai multe state, printre care Germania, Austria, Danemarca, Finlanda, Țările de Jos și Suedia, susțin reducerea bugetului propus pentru perioada 2027–2034.

Comisarul european pentru acțiuni climatice, Wopke Hoekstra, a recunoscut dificultățile financiare, dar a argumentat că investițiile în prevenție sunt mai puțin costisitoare decât reconstrucția după producerea dezastrelor.

„Toate dovezile arată că realizarea investițiilor inițiale este mult mai ieftină decât a fi pur și simplu lovit de incendii, de inundații și apoi a plăti pentru daune. Asta este pur și simplu mult mai costisitor”, a declarat Hoekstra.

De la dezastre naturale la amenințări hibride

Strategia europeană de protecție civilă se schimbă și dintr-un alt motiv: autoritățile trebuie să fie pregătite nu doar pentru dezastre naturale izolate, ci și pentru crize multiple care se desfășoară în același timp.

Inundațiile, incendiile forestiere și alte fenomene meteorologice extreme se pot suprapune cu atacuri cibernetice, acte de sabotaj asupra infrastructurilor critice sau perturbări ale sistemelor energetice și sanitare. Astfel de amenințări „hibride” pot afecta grav viața de zi cu zi fără să semene cu un atac militar convențional.

În acest context, comisarii europeni din statele de pe flancul estic i-au cerut recent Ursulei von der Leyen să ia măsuri urgente în fața amenințărilor rusești tot mai mari la adresa statelor baltice, inclusiv prin numirea unui coordonator de nivel înalt pentru regiune.

În martie 2025, Hadja Lahbib avertiza deja asupra necesității unei coordonări europene mai bune, a unor rezerve de urgență și a unei populații mai reziliente.

Una dintre măsurile propuse vizează pregătirea gospodăriilor pentru situații de criză, astfel încât oamenii să poată face față pe cont propriu timp de cel puțin 72 de ore.

Pentru Bruxelles, provocarea următorilor ani nu mai este doar capacitatea de a interveni după producerea unui dezastru, ci și aceea de a anticipa crizele, de a limita efectele lor și de a se asigura că Europa poate face față unor situații de urgență care se produc simultan în mai multe locuri.