În contextul alegerilor prezidențiale din Republica Moldova, care se apropie, opoziția politică aduce acuzații Comisiei Electorale Centrale (CEC) în legătură cu deschiderea unui număr prea mic de secții de votare în Federația Rusă. CEC indică faptul că doar două secții de votare vor fi deschise pentru alegerile prezidențiale și referendumul constituțional din 20 octombrie. Acest număr este considerat insuficient de către Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), care afirmă că dreptul de vot al diasporei moldovenești din Rusia este „nejustificat” limitat, scrie Bani.md.

CEC își argumentează decizia de deschidere a două secții de votare în Rusia prin faptul că a primit un aviz de la Ministerul Afacerilor Externe (MAE) bazat inclusiv pe un aviz al Serviciul de Informații și Securitate (SIS) în care se menționează că ei nu pot asigura securitatea funcționarilor electorali și alegătorilor în mai multe regiuni din Federația Rusă, decât în locația misiunii diplomatice.

Totuși, numărul real al moldovenilor aflați în Rusia este în scădere semnificativă. În timp ce socialiștii vehiculează cifra de 400.000 de cetățeni moldoveni în Federația Rusă, studiile contrazic această estimare. Datele statistice prezentate de Academia Prezidențială pentru Economie și Administrație Publică din Moscova (RANEPA) arată că la 1 decembrie 2020, în Rusia se aflau doar 205.747 de moldoveni.

Această cifră reprezintă o scădere cu aproximativ 95.000 față de aceeași perioadă din 2019 și este de două ori mai mică decât la sfârșitul anului 2017. Mai mult, studiile arată că numărul cetățenilor moldoveni care lucrează în Rusia a continuat să scadă drastic, ajungând la 132.875 în luna mai 2021.

În acest context al disputelor legate de secțiile de votare din Federația Rusă, datele oferite de Comisia Electorală Centrală (CEC) din Republica Moldova pentru alegerile anterioare arată fluctuații semnificative în numărul alegătorilor moldoveni care au votat în Rusia.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Potrivit acestor date, în anul 2010, la alegerile parlamentare, au votat 4.178 de cetățeni moldoveni în Rusia, iar în 2014 acest număr a crescut la 9.521.

În 2016, la alegerile prezidențiale, participarea a fost distribuită între două tururi: în Turul I au votat 4.583 de cetățeni, iar în Turul II numărul acestora a crescut la 8.758. La alegerile parlamentare din 2019, numărul votanților a fost de 4.525, iar la referendum, 4.221.

În 2020, la alegerile prezidențiale, în primul tur au votat 5.605 cetățeni, iar în Turul II, numărul votanților a ajuns la 14.068. În 2021, la alegerile parlamentare anticipate, au participat 6.154 de cetățeni moldoveni din Rusia.

În total, pentru alegerile prezidenţiale şi referendumul privind integrarea europeană a ţării vor fi deschise 2.221 de secţii de votare, dintre care 234 în diasporă, în 37 de ţări. Cele mai multe dintre ele vor fi deschise în Italia – 60. În Germania vor fi 26, iar în Franţa – 20. În SUA, cetăţenii moldoveni vor putea vota la 16 secţii. În România vor fi deschise 16 secţii de vot, dintre care trei la Bucureşti.

Totodată, la 20 octombrie va fi utilizat în premieră votul prin corespondență. Astfel, cetățenii moldoveni care trăiesc în SUA și Canada vor putea să voteze prin corespondență la alegerile prezidențiale și la referendumul cu privire la aderarea la UE, care vor avea loc în această toamnă.

#alegatori #CEC #Federatia Rusa #secții de votare

Magnatul american din domeniul tehnologiei, Elon Musk, directorul companiei SpaceX, a acuzat Ucraina că a încălcat condiţiile de utilizare ale serviciului Starlink, după ce, pe fondul tensiunilor cu Washingtonul, viteza conexiunii sale a fost limitată timp de câteva zile, informează news.ro.

„Condiţiile de utilizare ale Starlink au rămas neschimbate: este vorba de un sistem civil, nu de un mijloc de a ucide. Orice încălcare a acestor condiţii va duce la întreruperea serviciului”, a scris Musk într-un mesaj postat sâmbătă pe X.

El a adăugat că Starlink rămâne „crucial pentru apărarea Ucrainei, deoarece este singurul sistem care nu poate fi bruiat sau distrus, cel puţin pentru moment. Dacă Starlink ar fi dezactivat, linia frontului ucrainean s-ar prăbuşi imediat”, a subliniat el într-un alt mesaj.

Deşi Elon Musk şi-a schimbat de mai multe ori poziţia cu privire la Ucraina de la invazia rusă a ţării în 2022, el a afirmat întotdeauna că orice problemă ţine de responsabilitatea guvernului american, şi nu a companiei sale, SpaceX.

Kievul se bazează pe sistemul de comunicaţii prin sateliţi civili Starlink, precum şi pe versiunea sa de nivel militar, Starshield, în eforturile sale de a se apăra împotriva atacurilor ruseşti cu rachete şi drone.

Ministrul ucrainean al Apărării, Evgheni Khmara, a declarat sâmbătă că conexiunea sistemului Starlink era din nou „stabilă”, viteza Starlink/Starshield depăşind 400 Mbit/s. „Acest rezultat este important în primul rând pentru frontul nostru, pentru militarii noştri, pentru funcţionarea dronelor, pentru logistică şi pentru comunicaţii”, a adăugat el.

Ucraina se plângea de câteva zile de o limitare a vitezei terminalelor Starlink la peste 160 km/h. Concret, aceasta înseamnă că aparatele militare ucrainene, în special dronele aeriene, îşi pierd conexiunea dacă depăşesc această viteză.

Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a acuzat Washingtonul că se află la originea acestor limitări şi că nu a avertizat Kievul în repetate rânduri cu privire la sosirea rachetelor ruseşti înainte ca acestea să lovească. Casa Albă şi Elon Musk, a cărui companie SpaceX administrează Starlink, au negat amândoi că ar fi responsabili de limitarea acestui sistem satelitar.

Vineri, Donald Trump a anunţat că Elon Musk a „reactivat” reţeaua Starlink pentru Ucraina. Aceste limitări au început după un moment de maximă tensiune între Volodimir Zelenski şi Donald Trump, care şi-au adresat critici dure prin intermediul mass-media.