Parlamentul European a adoptat miercuri, 9 octombrie, rezoluția care vizează reziliența Republicii Moldova înainte de desfășurarea alegerilor prezidențiale și a referendumului privind aderarea la UE din 20 octombrie. Anunțul a fost făcut de eurodeputatul Siegfried Mureșan.

Rezoluția, adoptată cu 508 voturi pentru, 53 împotrivă și 104 abțineri, condamnă cu vehemență tentativele de ingerință și operațiunile hibride ale Rusiei, ce au devenit mai agresive în ajunul alegerilor prezidențiale și a referendumului constituțional din Republica Moldova, scrutine electorale ce vor avea loc pe 20 octombrie.

„Parlamentul European cere creșterea sprijinului european pentru Republica Moldova în procesul de aderare la UE și în combaterea riscurilor de securitate. Tocmai am votat, cu largă majoritate, rezoluția Parlamentului European privind situația din Republica Moldova. Rezultatul votului: 508 voturi „pentru”, 53 „împotrivă” și 104 abțineri. Rezultatul votului: 508 voturi „pentru”, 53 „împotrivă” și 104 abțineri. Rezoluția, pe care am negociat-o în numele Grupului PPE și am co-semnat-o împreună cu toți europarlamentarii Partidului Național Liberal, este intitulată: Consolidarea rezilienței Republicii Moldova împotriva ingerințelor Rusiei înainte de următoarele alegeri prezidențiale și a referendumului UE”, se arată în mesajul lui Mureșan.

Europdeputații au scos în evidență rolul actorilor pro-ruși, inclusiv oligarhii moldoveni și grupul de presă Russia Today – companie finanțată de statul rus, în desfășurarea unor scheme de fraudare a voturilor, acțiuni cibernetice și război informațional. Aceștia solicită statelor membre să se asigure că Republica Moldova beneficiază de toată asistența necesară pentru consolidarea instituțiilor, astfel încât țara să facă față amenințărilor hibride.

Rezoluția Parlamentului European poate fi accesată AICI.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Parlamentul European susține aproape unanim aderarea Moldovei la UE, dar este îngrijorat de ingerințele Rusiei

#Parlamentul European #Republica Moldova #rezolutie #Uniunea Europeana

Inteligența artificială ar putea îmbunătăți productivitatea europeană cu aproximativ 1% pe parcursul a cinci ani, însă riscă și să accentueze inegalitățile, să suprasolicite rețelele electrice și să sporească dependența de tehnologia străină, cu excepția cazului în care guvernele statelor membre aprofundează integrarea economică, susține Fondul Monetar Internațional (FMI), transmite hotnews.ro.

Într-un raport pregătit pentru reuniunea informală a miniștrilor de Finanțe din Uniunea Europeană, care a avut loc la Dublin în 18 și 19 septembrie, FMI precizează că beneficiile și costurile asociate inteligenței artificiale (AI) ar putea fi distribuite inegal între țări, regiuni și categorii de lucrători. De asemenea, raportul subliniază că finalizarea pieței unice a UE ar contribui la o distribuție mai echilibrată a adoptării IA și a beneficiilor acesteia în interiorul blocului comunitar.

Documentul FMI repetă îngrijorările exprimate anterior de fostul președinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, precum și de Comisia Europeană, potrivit cărora fragmentarea piețelor europene de capital, energie și muncă frânează investițiile și inovarea.

60% dintre angajații marilor economii sunt expuși

FMI estimează că aproximativ 60% dintre lucrătorii din economiile europene avansate ocupă posturi cu o expunere mare pe AI.

Deși unii ar putea deveni mai productivi datorită instrumentelor bazate pe AI, alții riscă să-și piardă locurile de muncă pe măsură ce sarcinile repetitive sunt automatizate, în special în sectoarele unde AI tinde mai degrabă să înlocuiască forța de muncă, decât să o completeze.

Raportul menționează că centrele de date din Europa consumă deja aproximativ 3% din energia electrică a continentului, iar cererea de electricitate va crește semnificativ pe măsură ce utilizarea AI se extinde. Marile centre tehnologice, precum Frankfurt, Londra, Amsterdam, Paris și Dublin, se numără printre zonele cele mai expuse, aglomerările de centre de date punând deja presiune asupra rețelelor electrice locale. Pentru a remedia această situație, UE ar trebui să investească în infrastructura electrică transfrontalieră și să aprofundeze integrarea pieței europene de energie, recomandă FMI.

De asemenea, documentul avertizează că Europa riscă să creeze o nouă dependență strategică, având în vedere dominația SUA și a Chinei în dezvoltarea modelelor de AI.

Potrivit FMI, Europa va avea nevoie de investiții semnificative în propria industrie de AI pentru a evita dependența de tehnologia străină. Totodată, raportul sugerează că beneficiile AI ar putea fi distribuite inegal atât între statele membre, cât și în interiorul acestora.

Se preconizează că economiile mai avansate vor beneficia disproporționat de pe urma acestei tehnologii, fiind mai bine pregătite și mai expuse la Inteligența Artificială.