Peste 36 de mii de decese s-au înregistrat anul trecut în Republica Moldova. Cifra este în descreștere cu mai bine de 9 mii de cazuri față de 2021, sau cu 20,5%, arată datele Birului Național de Statistică.

Potrivit datelor, 58 % din decesele înregistrate au fost determinate de bolile aparatului circulator, 16% de tumorile maligne, 7,5% de bolile aparatului digestiv, 5% de accidente, intoxicații și traume, 4,3% de bolile aparatului respirator și 9,6% de alte cauze (preponderent decese cauzate încă de COVID-19).

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

De remarcat că, structura mortalității pe principalele clase ale cauzelor de deces este diferită pentru bărbați și femei. Mortalitatea femeilor prin bolile aparatului circulator este cu 13,3 p.p. mai înaltă decât cea înregistrată pentru bărbați. Astfel, în cazul mortalității prin bolile aparatului circulator este observat fenomenul „supramortalității feminine”

Discrepanțe majore între sexe au fost observate și în cazul mortalității prin accidente, intoxicații și traume, tumori maligne și bolile aparatului respirator, însă în acest caz fiind observată o „supramortalitate masculină”. Numărul bărbaților decedați în urma accidentelor, intoxicațiilor și traumelor este de 3,5 ori mai mare comparativ cu numărul femeilor decedate din aceeași cauză, decesele datorate bolilor aparatului respirator de 2,2 ori, cele cauzate de tumorile maligne de 1,4 ori, iar cele asociate bolile aparatului digestiv de 1,3 ori.

#Biroul National de Statistica #cauza decese Moldova #decese moldova

Prim-ministrul Vasile Tofan solicită simplificarea procedurilor și reducerea birocrației pentru micii producători și antreprenorii artizanali din Republica Moldova. Premierul a discutat despre problemele acestora împreună cu directorul Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor (ANSA), Alexandru Manciu, în cadrul unei vizite la o piață cu producători locali.

Potrivit lui Vasile Tofan, regulile trebuie să fie „mai simple și mai proporționale”, astfel încât micii producători să poată activa legal fără a fi împovărați de proceduri și costuri disproporționate.

Premierul a dat drept exemplu producătorii de conserve de casă, care ar trebui să poată livra mai ușor produsele către școli, grădinițe sau spitale din localități. El a menționat că, în unele situații, costul unui certificat poate ajunge să fie mai mare decât cel al livrării propriu-zise.

Tofan a pledat și pentru reducerea controalelor în cazul producătorilor care și-au demonstrat în timp seriozitatea. În acest context, el a afirmat că un mic producător de brânzeturi nu ar trebui să fie supus în mod repetat unor controale, dacă activitatea sa este conformă cu cerințele de siguranță alimentară.

Totodată, premierul consideră că persoanele care vor să testeze rețete noi în propria bucătărie înainte de a deschide o afacere trebuie încurajate, nu descurajate de proceduri birocratice.

Vasile Tofan i-a solicitat directorului ANSA, Alexandru Manciu, să prezinte până la 15 octombrie un pachet amplu de măsuri pentru simplificarea activității micilor antreprenori și producători artizanali.

Premierul a subliniat că procedurile excesiv de complicate pot favoriza importurile și produsele industriale, în detrimentul producătorilor locali, inclusiv al celor care practică agricultura ecologică.

„Statul trebuie să fie un partener pentru cei care muncesc și construiesc aici, acasă”, a transmis Tofan, menționând că regulile trebuie să protejeze consumatorii și siguranța alimentară, fără a crea poveri administrative inutile pentru micile afaceri.