Peste 36 de mii de decese s-au înregistrat anul trecut în Republica Moldova. Cifra este în descreștere cu mai bine de 9 mii de cazuri față de 2021, sau cu 20,5%, arată datele Birului Național de Statistică.

Potrivit datelor, 58 % din decesele înregistrate au fost determinate de bolile aparatului circulator, 16% de tumorile maligne, 7,5% de bolile aparatului digestiv, 5% de accidente, intoxicații și traume, 4,3% de bolile aparatului respirator și 9,6% de alte cauze (preponderent decese cauzate încă de COVID-19).

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

De remarcat că, structura mortalității pe principalele clase ale cauzelor de deces este diferită pentru bărbați și femei. Mortalitatea femeilor prin bolile aparatului circulator este cu 13,3 p.p. mai înaltă decât cea înregistrată pentru bărbați. Astfel, în cazul mortalității prin bolile aparatului circulator este observat fenomenul „supramortalității feminine”

Discrepanțe majore între sexe au fost observate și în cazul mortalității prin accidente, intoxicații și traume, tumori maligne și bolile aparatului respirator, însă în acest caz fiind observată o „supramortalitate masculină”. Numărul bărbaților decedați în urma accidentelor, intoxicațiilor și traumelor este de 3,5 ori mai mare comparativ cu numărul femeilor decedate din aceeași cauză, decesele datorate bolilor aparatului respirator de 2,2 ori, cele cauzate de tumorile maligne de 1,4 ori, iar cele asociate bolile aparatului digestiv de 1,3 ori.

#Biroul National de Statistica #cauza decese Moldova #decese moldova

Uniunea Europeană se confruntă cu o criză a prețurilor la energie, pe fondul perturbărilor de pe piețele petrolului și gazelor provocate de războiul din Iran. Comisarul european pentru Energie, Dan Jorgensen, le-a transmis miniștrilor Energiei din statele membre că guvernele ar trebui să ia în calcul măsuri pentru reducerea consumului de gaze naturale și electricitate, scrie adevărul.ro.

„Ne confruntăm cu o criză a prețurilor legată de o criză a aprovizionării”, a transmis Jorgensen, într-o scrisoare adresată miniștrilor europeni.

Potrivit Reuters, Europa este puternic dependentă de importurile de petrol și gaze, iar perturbarea transporturilor prin Strâmtoarea Ormuz pune presiune suplimentară asupra piețelor internaționale. Prin acest coridor trece în mod normal o parte semnificativă din comerțul mondial cu petrol și gaze naturale lichefiate.

Deocamdată, Uniunea Europeană nu se confruntă cu o lipsă de gaze, însă prețurile ridicate complică eforturile statelor membre de a-și reface rezervele înaintea iernii. Depozitele europene sunt în prezent mai puțin umplute decât în aceeași perioadă a anului trecut, ceea ce crește presiunea asupra guvernelor pentru pregătirea sezonului rece.

Jorgensen susține că UE este mai bine pregătită decât în criza energetică din 2021, când reducerea livrărilor rusești a provocat presiuni majore asupra pieței europene. Capacitatea mai mare de import de gaze naturale lichefiate, dezvoltarea energiei regenerabile și reducerea consumului de gaze sunt printre factorii care au îmbunătățit situația.

Comisarul european le-a cerut statelor să continue pregătirile și să ia în calcul măsuri care să sprijine umplerea depozitelor de gaze sau să reducă cererea de gaze și electricitate atât timp cât situația o impune. Printre exemplele menționate se numără limitarea temperaturilor în clădirile publice, restricționarea încălzirii spațiilor exterioare și oprirea iluminatului public care nu este necesar.

Criza energetică este legată de conflictul din Orientul Mijlociu și de perturbările transporturilor prin Strâmtoarea Ormuz, o rută esențială pentru comerțul mondial cu energie. Traficul navelor prin strâmtoare a scăzut puternic în ultimele săptămâni, deși unele exporturi de petrol continuă.