Tamara Mereuță, Emil Bulat și Natalia Berbec de la Judecătoria Hîncești și Angela Braga, de la Curtea de Apel Centru din Chișinău sunt cei patru judecători cercetați pentru acte de corupție, susțin surse ale ZdG. Potrivit informațiilor preliminare, Tamara Mereuță este magistrata care a fost reținută pentru 72 de ore.

Magistrata Judecătoriei Hîncești Tamara Mereuță activează în sistemul judecătoresc din 1996. În 2001 a fost numită în funcția de judecător, până la atingerea plafonului de vârstă.

Judecătorul Emil Bulat de la Judecătoria Hîncești a fost numit în funcție în anul 2015. În octombrie 2024 a fost desemnat pentru exercitarea interimatului funcției de vicepreședinte al Judecătoriei Hîncești, până la completarea funcției.

Natalia Berbec este și ea judecătoare la Judecătoria Hîncești. Activează din anul 2015, iar în 2020 a fost numită în funcția de judecător, până la atingerea plafonului de vârstă.

Judecătoarea Curții de Apel Centru din Chișinău, Angela Braga activează în sistemul judecătoresc din 2008. La 13 martie, Comisia de Evaluare a Judecătorilor a anunțat că a finalizat evaluarea magistratei Angela Braga și a transmis CSM raport cu propunerea ca judecătoarea să promoveze evaluarea integrității. CSM urmează să analizeze raportul și să decidă dacă-l acceptă sau îl respinge. Raportul în privința magistratei a fost aprobat cu votul unanim al membrilor celor două complete care au realizat evaluarea. Judecătoarea Angela Braga a fost evaluată de Completul A al Comisiei, format din membrii Andrei Bivol, Lavly Perling și Lilian Enciu.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Ofițerii Centrului Național Anticorupție (CNA) și procurorii din Chișinău au efectuat aproximativ 30 de percheziții în 12 cazuri penale. Două persoane au fost reținute pentru 72 de ore, potrivit CNA.

DOC Ședință extraordinară la CSM: Câțiva judecători moldoveni riscă să fie luați pe sus de procurori

#dosar #judecatori #retinere

Autoritățile italiene au transferat în Sardinia 88 de deținuți considerați printre cei mai periculoși mafioți și teroriști ai țării, o decizie care a provocat nemulțumirea autorităților locale. Guvernatoarea Sardiniei, Alessandra Todde, susține că insula riscă să devină „Cayenne-ul Italiei”.

Deținuții au ajuns în weekend la o bază militară de pe insulă, de unde au fost transportați sub escortă strictă către noua aripă de maximă securitate a penitenciarului din Uta. Identitățile acestora nu au fost făcute publice.

Toți sunt supuși regimului special de detenție 41-bis, unul dintre cele mai restrictive din Italia, destinat în special membrilor organizațiilor mafiote. Regimul urmărește să împiedice deținuții să comunice între ei și să transmită ordine către membrii aflați în libertate.

Transferul celor 88 de persoane a ridicat la 183 numărul deținuților aflați sub regimul 41-bis în Sardinia, aproximativ un sfert din totalul național.

Guvernatoarea Alessandra Todde a criticat decizia, susținând că autoritățile centrale au acționat fără o consultare suficientă cu Sardinia și că penitenciarele insulei se confruntă deja cu probleme de personal. În februarie, sute de persoane au protestat la Cagliari împotriva transferării deținuților.

„Guvernul a acționat într-un mod unilateral și arogant, tratând Sardinia ca pe Cayenne-ul Italiei”, a declarat Todde, făcând referire la celebra închisoare din Guyana Franceză, cunoscută drept „Insula Diavolului” și devenită celebră prin filmul „Papillon”.

Autoritățile italiene resping însă criticile. Ministrul adjunct al Justiției, Alberto Balboni, a acuzat-o pe Todde de ipocrizie și a amintit că proiectul noii aripi a penitenciarului din Uta a fost inițiat de un guvern anterior, în care era implicat partidul acesteia.

Transferul face parte, potrivit unui oficial penitenciar italian, dintr-un plan de concentrare într-un număr mai mic de închisori a deținuților condamnați la detenție pe viață și aflați sub regimul 41-bis. Sardinia are o tradiție de a găzdui astfel de deținuți, în special în anii 1990, în perioada represiunii împotriva mafiei siciliene.

Regimul 41-bis presupune izolarea strictă a deținuților. Aceștia petrec până la 23 de ore pe zi în celule și au dreptul la o singură oră de activitate fizică, într-un grup foarte restrâns. Interacțiunile și conversațiile sunt atent monitorizate pentru a preveni transmiterea de ordine sau informații între membrii organizațiilor criminale.

Decizia readuce în atenție și fosta închisoare de pe insula Asinara, supranumită „Alcatrazul Italiei”, unde au fost deținuți în trecut lideri mafioți precum Toto Riina și Raffaele Cutolo. Penitenciarul a fost închis în 1997.