Valeriu Mircea, unul dintre cei mai cunoscuți luptători moldoveni de arte marțiale mixte, de curând și soțul luptătoarei Anastasia Nichita, este vizat indirect într-un scandal apărut după gala KSW 93 din Franța, acolo unde un sportiv a fost depistat pozitiv la testul antidoping. Deși numele său nu a fost confirmat oficial de organizatori, apariția lui într-un interviu-cheie a stârnit ample suspiciuni în presa sportivă poloneză, scrie Nextmedia.md.

Wojsław Rysiewski, directorul sportiv al KSW, a confirmat într-un interviu că un luptător a avut un rezultat pozitiv la testul antidoping în Franța, dar a refuzat să dezvăluie identitatea acestuia, invocând confidențialitatea medicală.

Întrebat direct dacă este vorba despre Valeriu Mircea, oficialul nu a negat și nu a confirmat – replicând doar că o astfel de informație poate fi oferită doar de sportiv, după încheierea procesului de apel.

Această ezitare a fost suficientă pentru ca numele lui Valeriu Mircea să devină parte a controversei. Contextul adâncește suspiciunile: sportivul originar din Republica Moldova a fost învins prin knock-out în gala KSW 93 de la Paris, apoi a lipsit o perioadă de la competiții, revenind ulterior în Polonia. Rysiewski a susținut că pauza lui Mircea s-a datorat unei cauze medicale, însă nu a specificat care.

Mai mult, oficialul a precizat că, indiferent de rezultatul testului din Franța, acesta nu afectează dreptul sportivului de a lupta în galele din Polonia, întrucât acolo nu există o suspendare oficială sau o decizie definitivă în acest caz.

Valeriu Mircea, în vârstă de 31 de ani, este campion KSW la categoria 70 kg.

În februarie, a învins prin strangulare în prima rundă un adversar puternic, Leo Brichta, în cadrul galei KSW 91. În schimb, în luna aprilie a pierdut prin knock-out în fața lui Salahdine Parnasse la gala KSW 93, desfășurată la Paris – aceeași gală în urma căreia a fost anunțat testul antidoping pozitiv al unui luptător.

În prezent, se așteaptă un comunicat oficial din partea comisiei franceze antidoping sau o reacție directă din partea sportivului vizat. Până atunci, Valeriu Mircea își păstrează statutul de campion în activitate, fără restricții în Polonia sau în alte jurisdicții unde nu există o decizie definitivă împotriva sa.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#doping #Valeriu Mircea

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.