Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

31 octombrie 2026

Numirea lui Mircea Roșioru la șefia Inspecției Procurorilor a stârnit discuții aprinse. CSP vine cu unele precizări

01 Apr. 2024, 14:55
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Realitatea.md
01 Apr. 2024, 14:55 // Actualitate //  Realitatea.md

„Manifestăm îngrijorare aferent expunerilor publice exprimate recent în cadrul unei emisiuni televizate, inclusiv postări pe rețele de socializare pe marginea procedurilor de concurs pentru funcția de inspector-șef al Inspecției procurorilor și respingem categoric afirmațiile lansate privind inconsecvențele din activitatea instituției”. Este declarația făcută de Consiliul Superior al Procurorilor, urmare a numirii lui Mircea Roșioru, fost adjunct al lui Alexandr Stoianoglo, șef al Inspecției Procurorilor.

„În contextul dezbaterilor din spațiul public pe subiecte legate de activitatea Consiliului Superior al Procurorilor (CSP), aferent desfășurării concursului pentru funcția de inspector-șef al Inspecției procurorilor, considerăm necesar să intervenim cu anumite precizări, deoarece narativele folosite în adresa Consiliului conduc spre ideea că se dorește dezinformarea societății. (…)

Modul de prezentare a situației exprimă o pronunțată factură tendențioasă și transmite un mesaj distorsionat către societate. Mai exact, considerăm că, a fost interpretată într-un mod eronat situația privind decizia de a fi discutată în ședință închisă o întrebare adresată unuia din concurenți la funcția de inspector-șef al Inspecției procurorilor. Or, situația dată se explică factologic și se bazează doar pe prevederi legale și anume: – Decizia de a fi discutată întrebarea în ședință închisă inițial a înregistrat o paritate de voturi, situație reglementată expres de prevederile art. 135 alin.(7) din Codul administrativ, potrivit căruia 𝐢̂𝐧 𝐜𝐚𝐳 𝐝𝐞 𝐩𝐚𝐫𝐢𝐭𝐚𝐭𝐞 𝐝𝐞 𝐯𝐨𝐭𝐮𝐫𝐢, 𝐩𝐫𝐨𝐜𝐞𝐝𝐮𝐫𝐚 𝐝𝐞 𝐯𝐨𝐭𝐚𝐫𝐞 𝐬𝐞 𝐯𝐚 𝐫𝐞𝐩𝐞𝐭𝐚. – Ulterior, fiind repetată procedura, Consiliul a decis cu majoritate de voturi de a continua intervievarea candidatului în ședință închisă. Acest aspect se încadrează prevederilor art. 77 alin.(3) din Legea nr.3/2016 cu privire la Procuratură, care prevede respectarea regimului informațiilor cu caracter confidențial.

Mai mult, ținem să precizăm că, subiectul enunțat supra, a fost abordat și în ședința CSP din 04.03.2024, atunci când același candidat a participat la concursul pentru funcția de inspector în cadrul Inspecției procurorilor. Respectiv, conduita membrilor CSP a fost exact aceiași, când pe aceeași chestiune pusă în discuție, în privința aceluiași candidat, cu votul unanim a fost decisă examinarea subiectului în ședință închisă. În vederea confirmării celor expuse, atașăm link-ul de acces la 𝐬̦𝐞𝐝𝐢𝐧𝐭̦𝐚 𝐂𝐒𝐏 𝐝𝐢𝐧 𝟎𝟒.𝟎𝟑.𝟐𝟎𝟐𝟒, care poate fi vizualizată începând cu minutul 02:36: https://www.youtube.com/watch?v=uoOuQLblonQ.

În contextul celor expuse, remarcăm că, în activitatea Consiliului Superior al Procurorilor întotdeauna a existat deschidere spre o comunicare corectă pe subiectele de interes profesional. Suntem conștienți că sunt necesare intervenții instituționale pentru realizarea unor reforme progresiste în vederea sporirii încrederii în activitatea CSP. Prin urmare, avem toată determinarea ca aceste reforme să fie duse până capăt și să producă rezultate pozitive în sistemul Procuraturii, așa cum ne-am propus atunci când am preluat mandatele de membri ai CSP. În acest context, intervenim cu recomandarea de a exclude orice etichetare nejustificată, deoarece acestea influențează negativ orice proces de reformare, oricât de bine intenționat ar fi, și în consecință afectează credibilitatea Consiliului”, se arată în comunicatul emis de CSP.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Mircea Roșioru, fost procuror-adjunct al Procurorului General, a fost desemnat învingător al concursului pentru ocuparea funcției de Inspector-șef al Inspecției procurorilor. Anunțul a fost făcut de Consiliul Superior al Procurorilor (CSP), la ședința de joi, 28 martie curent.

Mircea Roșioru, fostul adjunct al lui Stoianoglo, noul șef al Inspecției Procurorilor

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.