Curs valutar
  • EUR
    20.1267
    0%
  • USD
    18.3070
    0%
  • RUB
    0.2236
    0%
  • RON
    3.7650
    0%
  • UAH
    0.4063
    0%

Toate știrile

21 noiembrie 2026

„O concluzie cu grad de certitudine de peste 80%”. Cine a distrus barajul Kakhovka?

16 Iun. 2023, 20:07
 // Categoria: În Lume // Autor:  Elena Putregai
16 Iun. 2023, 20:07 // În Lume //  Elena Putregai

Este „foarte probabil” ca prăbușirea barajului Kakhovka din sudul Ucrainei să fi fost cauzată de explozibili plasați de ruși, a afirmat o echipă de experți care asistă procurorii ucraineni în ancheta lor, potrivit concluziilor preliminare publicate vineri, 16 iunie curent.

Experți ai firmei internaționale de avocatură în domeniul drepturilor omului , care sprijină eforturile de tragere la răspundere a celor vinovați pentru atrocitățile comise în Ucraina, au vizitat regiunea Herson în perioada 10-11 iunie împreună cu procurorul general al Ucrainei și cu o echipă a Curții Penale Internaționale.

„O concluzie cu grad de certitudine de peste 80%”

„Dovezile și analiza informațiilor disponibile – care includ senzori seismici și discuții cu experți de top în demolări – indică faptul că există o mare probabilitate ca distrugerile să fi fost provocate de explozibili plasați în prealabil și poziționați în puncte vitale din structura barajului”, se arată într-un rezumat al constatărilor preliminare ale echipei firmei de avocatură, consultat de Reuters.

Avocatul senior Yousuf Syed Khan de la Global Rights Compliance, care a participat la misiunea din teren la Herson, a declarat că această constatare că barajul a fost aruncat în aer cu explozibili plasați în prealabil de către partea rusă „este o concluzie cu grad de certitudine de cel puțin 80%”.

Constatarea se bazează „nu numai pe senzorii seismici și pe unul dintre cei mai importanți furnizori de informații din surse deschise, ci și pe tiparele de atac și pe alte lovituri pe care le-am documentat”, a declarat acesta într-un interviu.

Printre acestea se numără și atacuri anterioare asupra infrastructurii esențiale de apă, inclusiv instalații și conducte, a spus el.

Aceștia au respins teoria conform căreia o ruptură catastrofală a barajului ar fi putut fi cauzată doar de o gestionare defectuoasă.

Probabil o crimă împotriva umanității

Distrugerea barajului și impactul asupra rezervorului Kakhovka și a zonei înconjurătoare a creat condiții despre care anchetatorii au spus că ar putea constitui o infracțiune de înfometare prin faptul că a vizat „un obiectiv indispensabil pentru supraviețuirea populației civile”, a declarat Khan.

Atacul poate face parte dintr-o infracțiune mai amplă împotriva umanității, dar grupul nu a ajuns încă la această concluzie.

Atacarea intenționată a unui baraj poate constitui o crimă de război în conformitate cu dreptul umanitar internațional, deoarece se presupune că acestea sunt de natură civilă, cu excepția cazului în care există un obiectiv militar valabil, a declarat într-un comunicat avocatul britanic Catriona Murdoch, care a condus ancheta echipei mobile de justiție.

„Chiar și în scenariul extrem de improbabil ca barajul, sau chiar zona din apropiere, să reprezinte un obiectiv militar valid proporțional cu distrugerea barajului, acesta beneficiază totuși de o protecție ridicată în temeiul dreptului umanitar internațional”, a spus ea.

Rușii susțin că e mâna ucrainenilor

Președintele rus Vladimir Putin a acuzat Ucraina că a distrus barajul Kakhovka ca o tactică susținută de Occident pentru escaladarea conflictului. Ucraina investighează explozia ca fiind o crimă de război și o posibilă distrugere criminală a mediului, sau „ecocid”.

Vastul baraj hidroelectric Kakhovka, din epoca sovietică, aflat sub controlul Rusiei de la invazia declanșată în februarie 2022, a fost distrus în primele ore ale zilei de 6 iunie, provocând mari inundații pe o porțiune din frontul din sudul Ucrainei, distrugând terenuri agricole și tăind aprovizionarea cu apă a unei mari părți a populației.

Şeful agenţiei ONU pentru energie atomică, Rafael Grossi, care a fost la centrala nucleară Zaporojie, a spus că situația de la fața locului este „gravă”, dar că nivelul apei de răcire este suficient, după aruncarea în aer a barajului.

Realitatea Live

20 Nov. 2026, 22:30
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
20 Nov. 2026, 22:30 // Slider //  Ana Panaguța

Ucraina a instalat la Kiev primul său sistem experimental de apărare antiaeriană cu laser, însă acesta nu a fost folosit până acum împotriva dronelor rusești, din cauza condițiilor meteorologice nefavorabile. Compania producătoare susține că arma poate distruge o dronă Shahed în câteva secunde, dar eficiența sa în luptă rămâne deocamdată nedemonstrată, transmite Digi24.

Primul sistem laser de apărare antiaeriană al Ucrainei a fost desfășurat pentru a contribui la protejarea Kievului împotriva dronelor rusești, potrivit unei companii private din domeniul apărării antiaeriene. Arma nu a fost însă folosită până acum împotriva vreunei ținte, astfel că eficiența sa nu a fost încă demonstrată, scrie Kyiv Independent.

La începutul lunii noiembrie, compania Carmine Sky a desfășurat noul său sistem laser, denumit „Blysk”, ca parte a apărării antiaeriene a Kievului. Potrivit companiei, sistemul poate perfora prin ardere carcasa unei drone de tip Shahed în doar câteva secunde.

Arma laser ar putea oferi Ucrainei o modalitate mai ieftină de a contracara atacurile cu drone ale Rusiei, deoarece necesită doar energie electrică, spre deosebire de dronele interceptoare sau rachetele mult mai costisitoare. Totuși, urmărirea precisă a unei ținte cu ajutorul laserului poate fi dificilă în cazul dronelor care execută manevre rapide.

Desfășurarea sistemului Blysk are loc într-un moment în care armele laser sunt dezvoltate tot mai intens ca alternativă mai ieftină la rachetele antiaeriene convenționale. Unul dintre cele mai cunoscute exemple este sistemul israelian Iron Beam, printre primele sisteme de apărare antiaeriană cu laser de mare putere intrate în serviciul militar.

Dezvoltat de compania israeliană de apărare Rafael, Iron Beam a fost livrat armatei israeliene în decembrie 2025, după ani de dezvoltare și testare. Sistemul, cu o putere de 100 de kilowați, este conceput pentru a intercepta drone, rachete și proiectile de mortier la distanțe de până la 10 kilometri. Prin comparație, sistemul ucrainean Blysk ar avea o putere de patru kilowați și o rază de acțiune eficientă de până la un kilometru.

Desfășurarea armei laser face parte din programul experimental al Ucrainei privind apărarea antiaeriană privată. Lansat de Ministerul Apărării, programul permite companiilor să formeze unități de apărare antiaeriană aflate sub controlul operațional al Forțelor Aeriene.

În prezent, aproximativ 100 de companii din întreaga țară s-au alăturat inițiativei, iar jumătate dintre acestea au constituit unități de luptă active. Aceste unități private utilizează sisteme variate, de la drone interceptoare până la turele automate dotate cu tunuri.

Până la 14 octombrie, unitățile private de apărare antiaeriană doborâseră peste 60 de ținte aeriene rusești, în principal drone, potrivit Ministerului ucrainean al Apărării.

„Am creat un model în care statul, armata și mediul de afaceri funcționează ca un singur sistem”, a declarat Mihailo Fedorov, ministrul ucrainean al Apărării la momentul respectiv, referindu-se la această inițiativă.

În primele zile de la desfășurarea sa la Kiev, sistemul Blysk nu a fost utilizat împotriva niciunei ținte. Compania Carmine Sky a declarat pentru BBC News Ucraina că cerul persistent acoperit de nori și ceața din capitala ucraineană au împiedicat până acum folosirea eficientă a sistemului laser împotriva dronelor rusești.

Eficiența armelor laser este afectată de condițiile meteorologice nefavorabile, iar norii pot dispersa fasciculul înainte ca acesta să ajungă la dronă. Cu toate acestea, reprezentanții Carmine Sky rămân optimiști că îmbunătățirea condițiilor meteorologice va permite demonstrarea capacităților sistemului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!