Este „foarte probabil” ca prăbușirea barajului Kakhovka din sudul Ucrainei să fi fost cauzată de explozibili plasați de ruși, a afirmat o echipă de experți care asistă procurorii ucraineni în ancheta lor, potrivit concluziilor preliminare publicate vineri, 16 iunie curent.
Experți ai firmei internaționale de avocatură în domeniul drepturilor omului , care sprijină eforturile de tragere la răspundere a celor vinovați pentru atrocitățile comise în Ucraina, au vizitat regiunea Herson în perioada 10-11 iunie împreună cu procurorul general al Ucrainei și cu o echipă a Curții Penale Internaționale.
„O concluzie cu grad de certitudine de peste 80%”
„Dovezile și analiza informațiilor disponibile – care includ senzori seismici și discuții cu experți de top în demolări – indică faptul că există o mare probabilitate ca distrugerile să fi fost provocate de explozibili plasați în prealabil și poziționați în puncte vitale din structura barajului”, se arată într-un rezumat al constatărilor preliminare ale echipei firmei de avocatură, consultat de Reuters.
Avocatul senior Yousuf Syed Khan de la Global Rights Compliance, care a participat la misiunea din teren la Herson, a declarat că această constatare că barajul a fost aruncat în aer cu explozibili plasați în prealabil de către partea rusă „este o concluzie cu grad de certitudine de cel puțin 80%”.
Constatarea se bazează „nu numai pe senzorii seismici și pe unul dintre cei mai importanți furnizori de informații din surse deschise, ci și pe tiparele de atac și pe alte lovituri pe care le-am documentat”, a declarat acesta într-un interviu.
Printre acestea se numără și atacuri anterioare asupra infrastructurii esențiale de apă, inclusiv instalații și conducte, a spus el.
Aceștia au respins teoria conform căreia o ruptură catastrofală a barajului ar fi putut fi cauzată doar de o gestionare defectuoasă.
Probabil o crimă împotriva umanității
Distrugerea barajului și impactul asupra rezervorului Kakhovka și a zonei înconjurătoare a creat condiții despre care anchetatorii au spus că ar putea constitui o infracțiune de înfometare prin faptul că a vizat „un obiectiv indispensabil pentru supraviețuirea populației civile”, a declarat Khan.
Atacul poate face parte dintr-o infracțiune mai amplă împotriva umanității, dar grupul nu a ajuns încă la această concluzie.
Atacarea intenționată a unui baraj poate constitui o crimă de război în conformitate cu dreptul umanitar internațional, deoarece se presupune că acestea sunt de natură civilă, cu excepția cazului în care există un obiectiv militar valabil, a declarat într-un comunicat avocatul britanic Catriona Murdoch, care a condus ancheta echipei mobile de justiție.
„Chiar și în scenariul extrem de improbabil ca barajul, sau chiar zona din apropiere, să reprezinte un obiectiv militar valid proporțional cu distrugerea barajului, acesta beneficiază totuși de o protecție ridicată în temeiul dreptului umanitar internațional”, a spus ea.
Rușii susțin că e mâna ucrainenilor
Președintele rus Vladimir Putin a acuzat Ucraina că a distrus barajul Kakhovka ca o tactică susținută de Occident pentru escaladarea conflictului. Ucraina investighează explozia ca fiind o crimă de război și o posibilă distrugere criminală a mediului, sau „ecocid”.
Vastul baraj hidroelectric Kakhovka, din epoca sovietică, aflat sub controlul Rusiei de la invazia declanșată în februarie 2022, a fost distrus în primele ore ale zilei de 6 iunie, provocând mari inundații pe o porțiune din frontul din sudul Ucrainei, distrugând terenuri agricole și tăind aprovizionarea cu apă a unei mari părți a populației.
Şeful agenţiei ONU pentru energie atomică, Rafael Grossi, care a fost la centrala nucleară Zaporojie, a spus că situația de la fața locului este „gravă”, dar că nivelul apei de răcire este suficient, după aruncarea în aer a barajului.
