Erupția unui vulcan din vestul Indoneziei a dus la pierderea vieții a cel puțin 11 excursioniști, potrivit unui oficial din serviciile de salvare pentru AFP.

„Sunt 26 de persoane care nu au fost evacuate, am găsit 14, trei au fost găsite în viaţă şi 11 fără viaţă”, a declarat Abdul Malik, şeful agenţiei de căutare şi salvare din Padang, a doua zi după erupţie.

Abdul Malik a spus că, în total, 75 de drumeţi se aflau pe munte începând de sâmbătă iar salvatorii încearcă să facă un bilanţ. În prezent, 12 persoane sunt încă date dispărute, iar 49 au coborât de pe munte, unii fiind transportaţi la spital.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Cenușa vulcanică a s-a ridicat până 3.000 de metri deasupra vârfului muntelui, a declarat duminică Hendra Gunawan, şeful Centrului Indonezian pentru Vulcanologie şi Riscuri Geologice. Forțele de salvare au intervenit toată noaptea pentru a ajuta drumeţii să ajungă în siguranţă, a declarat agenţia de conservare a resurselor naturale din Sumatra de Vest. Unii au suferit arsuri din cauza căldurii intense şi au fost necesitat spitalizare. Răniţii sunt cei care s-au apropiat de gura vulcanului, potrivit sursei citate.

Vulcanul Merapi, cu o înălţime de 2.891 de metri şi al cărui nume înseamnă „munte de foc”, este cel mai activ vulcan din Sumatra. Potrivit autorităţilor, vulcanul este la al treilea nivel de alertă, pe o scară de la unu la patru.

Autorităţile au impus o zonă de excludere de trei kilometri în jurul craterului vulcanului Merapi.

Indonezia se află pe Centura de Foc a Pacificului, unde întâlnirea plăcilor continentale provoacă adesea o activitate vulcanică şi seismică semnificativă. Indonezia are aproape 130 de vulcani activi.

#Cenușa vulcanică #Indonezia #Vulcanul Merapi

Producția de energie nucleară a României a ajuns la zero, joi dimineață, după oprirea controlată și a celui de-al doilea reactor al Centralei de la Cernavodă, ca măsură de siguranță, după ce debitul Dunării a scăzut sub nivelul minim acceptabil pentru asigurarea apei pentru răcirea instalațiilor.

Energia electrică generată la Cernavodă, care are, la capacitarea maximă de funcționare, o cotă de aproximativ 20% din producția națională, a ajuns la 0%, joi, în jurul prânzului, după cum arată datele publicate în timp real de operatorului național de sistem și transport al energiei electrice, Transelectrica, transmite Mediafax.

Peste 40% din actuala producție provine din surse solare, iar aproape 20%, din gaze. Și vântul are o contribuție semnificativă, iar instalațiile de stocare au un aport de aproape 1%.

43.80% Foto – 2227 MW

19.13% Hidrocarburi – 973 MW

13.49% Cărbune – 686 MW

13.31% Eolian – 677 MW

8.44% Hidro – 429 MW

1.04% Biomasa – 53 MW

0.79% Instalații de stocare – 40 MW

0.00% Nuclear – 0 MW

Total 5.088 MW – Producția 13 august, ora 11:57

Centrala de la Cernavodă este operată de Nuclearelectrica, o companie controlată de stat, prin Ministerul Energiei, cu 82,49% din acțiuni și asigură, cu cele două reactoare care au o capacitate instalată de aproximativ 700 MW, în condiții normale de funcționare, aproximativ o cincime din producția de energie electrică a României.

Ce s-a întâlmplat în 2003

Este a doua oară în câteva luni când ambele reactoare de la Cernavodă sunt oprite, dar este prima dată în 23 de ani când cauza este debitul redus al Dunării, după cum a explicat recent Dumitru Chisăliță, într-un comentariu pentru Mediafax.

În analiza publicată pe 20 iulie, Dumitru Chisăliță a detaliat cu cifre ce s-a întâmplat acum 23 de ani și ce s-a schimbat atunci în normele producătorului național de energie nucleară.

În august 2003, Unitatea 1 a Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă, singura în funcțiune atunci a fost oprită din cauza nivelului extrem de scăzut al Dunării. Abia pe 7 august 2007 urma să fie conectată la rețeaua națională de distribuție Unitatea 2.

Principalele repere ale acelui episod au fost:

la 23 august 2003, Unitatea 1 a fost oprită preventiv, deoarece nivelul Dunării la Cernavodă nu mai permitea captarea normală a apei de răcire;
la 24 august 2003, debitul Dunării la Baziaș a coborât la aproximativ 1.640 m³/s, una dintre cele mai mici valori înregistrate istoric;
la stația hidrometrică Cernavodă, nivelul a ajuns la −187 cm, iar debitul local era de aproximativ 200 m³/s, ceea ce a făcut imposibilă captarea apei prin sistemul normal al centralei;
reactorul a fost repornit la 16 septembrie 2003, după revenirea nivelului apei.

În urma acestui eveniment, Nuclearelectrica a introdus și a comunicat explicit pragurile operaționale de 2,50 mdMB și 2,35 mdMB în bazinul de aspirație și a modernizat sistemele de captare și răcire.