O femeie din SUA, care a furat jurnalul fiicei lui Joe Biden și l-a vândut unei organizații, a fost condamnată la o lună de închisoare, scrie Digi24.ro.

Aimee Harris va petrece a fost condamnată la o lună de închisoare, dar și la trei luni în arest la domiciliu după ce a luat obiecte personale aparținând lui Ashley Biden, fiica președintelui Joe Biden.

Harris, în vârstă de 41 de ani, a pledat vinovată în 2022. Ea a fost condamnată marți de un tribunal federal din New York.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Femeia a povestit că a primit 20.000 de dolari de la Project Veritas, un grup care efectuează atacuri cu camera ascunsă care vizează instituții de știri, oficiali guvernamentali și politicieni.

Judecătoarea a numit acțiunile lui Harris „josnice și, prin urmare, foarte grave”.

Ashley Biden a păstrat un jurnal și alte obiecte într-o casă în care stătuse în Delray Beach, Florida, în 2020.

Harris s-a mutat în acea casă și a găsit obiectele fiicei lui Biden și, împreună cu un alt bărbat, a încercat să vândă jurnalul echipei de campanie a lui Donald Trump, însă aceasta nu a fost interesată, așa că cei doi au apelat la Project Veritas.

Bărbatul a pledat, de asemenea, vinovat și va fi condamnat la o dată ulterioară. Project Veritas nu a publicat jurnalele. Ben Wetmore, președintele consiliului de administrație al Project Veritas, a declarat pentru BBC că organizația a predat jurnalul autorităților.

După ce a pledat vinovată, Harris nu s-a prezentat la o serie de audieri de condamnare. Ea și-a cerut scuze instanței, spunând că este preocupată să aibă grijă de cei doi copii ai săi. Harris și-a cerut, de asemenea, scuze fiicei președintelui în timpul audierii.

#condamnare #femeie #Furt #inchisoare #SUA

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.