Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă (FRONTEX) va detașa în Republica Moldova experți pentru acordarea suportului necesar Poliței de Frontieră în gestionarea crizei regionale, fluxul major de migranți și refugiați la frontiera moldo-ucraineană, dar și riscul crescând de contrabandă cu arme, droguri, trafic de ființe umane, alcool etilic etc. Două astfel de proiecte de lege au fost aprobate astăzi, 2 iunie de către Parlament.

Scopul principal al acordului încheiat, cu modificările de rigoare în legislația națională este de a crea cadrul legal pentru detașarea unor experți ai FRONTEX care să acorde Inspectoratului General al Poliției de Frontieră al Ministerului Afacerilor Interne suportul necesar în gestionarea crizei regionale și a fluxului de refugiați de la frontiera moldo-ucraineană. Toate cheltuielile legate aferente activității experților FRONTEX în Republica Moldova vor fi acoperite de către Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă.

Actualmente, Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră şi Agenţia FRONTEX colaborează în baza unui Aranjament de lucru, semnat în august 2008, care prevede realizarea unui mandat limitat de către personalul FRONTEX detașat pe teritoriul Republicii Moldova în cadrul activităților comune, având statut de observatori.

Acordul între Republica Moldova și Uniunea Europeană privind activitățile operative desfășurate de Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă în Republica Moldova a fost semnat la data de 17 martie 2022, la Bruxelles.

În cadrul dezbaterilor asupra proiectului de lege, Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a exprimat mulțumiri atât angajaților Poliției de Frontieră, cât și reprezentanților FRONTEX pentru eforturile depuse.

„Mulțumesc tuturor celor care muncesc în cadrul Poliției de Frontieră și, care în condiții extrem de dificile, au trecut cu succes acest test. Mulțumesc ofițerilor FRONTEX, care din primele zile au fost alături de noi și au ajutat colegii noștri în îndeplinirea misiunii de control la frontieră. Aceasta înseamnă reziliență, aceasta înseamnă instituție funcțională”, a declarat șeful Legislativului.

Deputații Blocului Comuniștilor și Socialiștilor au criticat proiectele de lege, considerând că, această misiune civilă de specialiști europeni ar reprezenta permiterea intrării unui contingent străin pe teritoriul țării noastre, inclusiv prin acordarea dreptului acestora de a gestiona și controla granițele țării.

În replică, secretarul general al Ministerului Afacerilor Interne, Serghei Diaconu, a contrazis deputații BCS, informându-i că, misiunea experților FRONTEX este una civilă și nu militară, iar toată activitatea acestora de la granițele țării noastre se va efectua doar sub egida polițiștilor de frontieră.

De asemenea, Diaconu a precizat că, odată cu sosirea experților FRONTEX în țara noastră vor aduce tehnică specială de monitorizare a granițelor, atât pe timp de zi, cât și noaptea, drone, echipamente logistice, IT etc.

Acordul urmează să fie supus votării în lectură finală.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#acord #Agenţia Frontex #Frontex #Frontex în Moldova #parlament

Uniunea Europeană a reînnoit marţi, 22 septembrie, sancţiunile impuse Rusiei pentru invazia în Ucraina, cedând în cele din urmă în faţa Franţei şi Luxemburgului, care au cerut retragerea a doi oligarhi ruşi de pe lista de sancţiuni, solicitare care a ameninţat prelungirea acestora. După o lungă luptă, UE ridică sancțiunile împotriva celor doi oligarhi ruși, Alișer Usmanov și Mihail Fridman, din cauza amenințării cu blocarea totală a sancțiunilor împotriva Rusiei de către statele membre individuale, relatează Digi24.

În schimb, măsurile împotriva celorlalte 3.000 de persoane și entități vor fi prelungite pentru trei ani. Conform relatărilor din presă, Letonia a fost ultima țară care și-a renunțat la opoziția față de compromis.

Conform informațiilor de la Agenția de Presă Germană, punctul de plecare al acestor evoluții a fost cererea Slovaciei de ridicare a sancțiunilor împotriva miliardarului Usmanov. Franța se alăturase recent și în mod surprinzător acestei cereri. Ulterior, potrivit diplomaților, Luxemburgul a cerut ca, dacă sancțiunile împotriva lui Usmanov sunt ridicate, să fie și ridicate sancțiunile împotriva lui Fridman.

În contextul în care președintele Emmanuel Macron nu încetează să atragă atenția asupra amenințării hibride ruse, graba Franței de a cere ridicarea sancțiunilor europene împotriva omului de afaceri ruso-uzbek Alișer Usmanov nu poate decât să surprindă. Parisul și-a uimit partenerii, prezentându-se ca apărător al miliardarului al cărui nume figurează, din februarie 2022, pe lista celor 3 000 de persoane și entități juridice acuzate că susțin efortul de război al Rusiei. Însă, în cele din urmă, marți, 22 septembrie, aceștia au acceptat.

Invocând „securitatea națională”, diplomații francezi de la Bruxelles blocau, încă din 14 septembrie, prelungirea sancțiunilor, semănând discordie în rândul celor 27 de țări ale Uniunii Europene (UE). Franța și Slovacia solicitau reabilitarea lui Alișer Usmanov, iar Luxemburgul, Ungaria și Slovacia insistau ca un alt oligarh rus, Mihail Fridman, să fie, la rândul său, scutit de sancțiuni. Letonia, pe de altă parte, se opunea ferm acestor modificări, în timp ce Ucraina nu-și ascundea dezamăgirea.

Prim-ministrul ucrainean, Sergii Korețkii, a făcut apel la UE să nu slăbească sancțiunile împotriva Rusiei, în momentul în care aceasta din urmă își intensifică atacurile aeriene asupra țării sale.

Menţinând acest regim de sancţiuni împotriva a circa 3.000 de persoane şi entităţi acuzate că sprijină efortul de război al Rusiei împotriva Ucrainei, „am ajuns la un compromis dificil”, a transmis preşedinţia irlandeză a Consiliului UE, care a confirmat că „anumite persoane” au fost în final retrase de pe lista neagră.

Potrivit diplomaţilor, Franţa şi Luxemburgul au obţinut eliminarea lui Alisher Usmanov şi Mihail Fridman de pe listă. Letonia, care se opusese categoric exceptării acestor oligarhi de la sancţiuni, a acceptat în cele din urmă să se abţină pentru a fi depăşit obstacolul prelungirii sancţiunilor, conform aceloraşi surse.

Decizia, luată la nivel de ambasadori, mai trebuie formalizată prin aşa-numita procedură scrisă.

Franţa şi-a surprins la începutul acestei luni partenerii din UE după ce a insistat ca magnatul ruso-uzbec Usmanov să fie scos de pe lista sancţiunilor europene, invocând preocupări legate de securitatea naţională, pe care nu le-a precizat, dar ar putea fi vorba despre un acord de eliberare a unor cetăţeni francezi deţinuţi în Azerbaidjan.

Apoi, Luxemburgul a cerut acelaşi tratament şi pentru Fridman, care a deschis împotriva acestei ţări un proces în care cere despăgubiri de 16 miliarde de dolari.

Într-o primă reacţie după anunţul scoaterii celor doi oligarhi ruşi de pe lista sancţiunilor UE, ministrul ucrainean de externe Andrii Sybiha a scris pe reţeaua socială X că este o decizie „ruşinoasă şi nejustificată”.