După 30 de ani în care nu au fost implicați în politica de apărare a EU, danezii au votat masiv pentru aderare la aceasta. Scrutinul s-a desfășurat miercuri, iar inițiativa a fost susținută de circa 67% dintre votanți.

Decizia a desfășura un referendum pentru a decide chestiunea a fost luată de oficialii danezi după ce Rusia a invadat Ucraina. De asemenea, autoritățile de la Copenhaga au decis să sporească și investițiile militare.

„Danemarca a trimis un semnal important Aliaţilor din Europa şi NATO şi lui Putin. Atunci când Putin invadează o ţară liberă şi ameninţă stabilitatea, ceilalţi se unesc”, a declarat premierul Mette Frederiksen după anunțarea rezultatelor, conform Deutsche Welle.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

La rândul lor, oficialii europeni au calificat decizia drept una istorică, menționând că astfel se consolidează puterea de apărare a statelor membre ale comunității. „Această decizie va aduce un plus de forță și unitate inițiativelor noastre în materie de apărare. De îndată ce guvernul danez va fi informat în mod oficial celelalte state membre ale UE cu privire la decizia sa, în conformitate cu dispozițiile sale constituționale, suntem pregătiți să luăm rapid toate măsurile necesare pentru a ne asigura că Danemarca poate participa pe deplin la toate aspectele PSAC”, susține, citat de caleaeuropeană.ro, înaltul reprezentant pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate Josep Borrell.

#Danemarca #Josep Borrell #politica de apărare a UE #războiul din Ucraina #referendum

Primarii din nordul țării au participat vineri, la Guvern, la prima rundă de consultări privind investițiile de care vor putea beneficia localitățile care aleg amalgamarea voluntară. Discuțiile au vizat modul în care vor fi acordate stimulentele financiare, pregătirea proiectelor și domeniile în care vor putea fi făcute investiții.

Secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, și ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea, le-au prezentat primarilor mecanismul prin care va fi acordat stimulentul destinat dezvoltării infrastructurii.

Acesta prevede 3.000 de lei pentru fiecare locuitor al localităților amalgamate. Banii vor fi gestionați de Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale prin intermediul Agențiilor de Dezvoltare Regională, iar primele alocări sunt planificate pentru începutul anului 2027.

Primarii au discutat și despre proiectele care ar putea fi finanțate. Printre acestea se numără lucrări la drumurile locale, sisteme de alimentare cu apă și canalizare, iluminat public, eficiența energetică a clădirilor, dar și investiții în școli, instituții medicale, cultură, servicii sociale, gestionarea deșeurilor și amenajarea spațiilor publice.

Reprezentanții Guvernului le-au transmis primarilor că proiectele trebuie să pornească de la problemele reale ale oamenilor și să aducă beneficii cât mai multor locuitori. Autoritățile locale sunt îndemnate să discute cu cetățenii și să stabilească împreună prioritățile.

Alexei Buzua subliniat că pentru realizarea unor proiecte importante este nevoie de echipe bine pregătite în primării, proiecte bine elaborate și capacitate de cofinanțare și implementare.

„Unica noastră șansă să dezvoltăm localitățile noastre, să eliminăm inegalitățile, este să avem proiecte mari, iar proiectele mari vin acolo unde există capacități”, a declarat Buzu.

La rândul său, ministrul Vladimir Bolea a spus că investițiile vor fi orientate în special spre dezvoltarea drumurilor și extinderea sistemelor de apă și canalizare.

„Nu există sate importante și sate lipsite de importanță, toate sunt satele Republicii Moldova, în toate locuiesc cetățenii noștri”, a declarat ministrul.

Consultările vor continua și cu primarii din celelalte regiuni ale țării. Guvernul susține că întâlnirile vor permite autorităților locale să clarifice condițiile de finanțare și să pregătească din timp proiectele.

Pentru localitățile care aleg amalgamarea voluntară, Guvernul a anunțat un pachet de stimulente estimat la 6,5 miliarde de lei, care include sprijin pentru pregătirea procesului de amalgamare, dezvoltarea infrastructurii și consolidarea capacității administrative.