Membrii Comisiei Electorale Centrale (CEC) și staff-ul Aparatului organului electoral vor beneficia de o serie de instruiri în vederea asigurării unor procese electorale sensibile la gen. Instruirile se vor desfășura pe parcursul lunii februarie și sunt organizate de Centrul de Instruire Continuă în Domeniul Electoral (CICDE). Ele fac parte dintr-un program mai larg implementat de CICDE în colaborare cu UN Women și sprijinul financiar al Suediei având ca și scop de a asigura o gestiune incluzivă și sensibilă la gen a proceselor electorale.

În cadrul instruirilor, aceștia își vor consolida cunoștințele și capacitățile în domeniul integrării dimensiunii de gen în legislația și procedurile electorale, vor spori sensibilizarea față de fenomene precum discursurile sexiste sau violența față de femei în alegeri.

Autoritățile electorale joacă un rol important în crearea unui mediu favorabil pentru participarea egală a femeilor și bărbaților în procesele electorale. De aceea dezvoltarea și implementarea politicilor sensibile la gen în procesul de organizare a alegerilor este esențială.

„Prin eforturi conjugate vom continua sa promovăm politicile privind reprezentarea mai largă a femeilor în organele electorale, vom depune eforturi pentru ca să obținem și o perfecționare a cadrului legal și să avem o reprezentare a femeilor și bărbaților mai echilibrată în acele organe electorale de care suntem responsabili/e în alegeri. De asemenea, este important să asigurăm organizarea de campanii electorale corecte și fără mesaje sexiste și discursuri instigatoare la ură”, a afirmat Angelica Caraman, președinta Comisiei Electorale Centrale.

Participarea egală a bărbaților și femeilor la viața politică și la toate nivelurile de luare a deciziilor consolidează democrația unui stat.

„Avem nevoie de o reprezentare egală a bărbaților și femeilor în viața politică a țării, întrucât avem nevoie de voci diferite, cu experiență de viață diferită, pentru a asigura dezvoltarea durabilă, iar rolul autorităților electorale este esențial aici. Considerăm că acest program de consolidare a capacităților va contribui la asigurarea unui proces electoral incluziv în Moldova.”, a menționat Dominika Stojanoska, reprezentantă de țară UN Women Moldova.

De-a lungul ultimilor 2 ani, Moldova a înregistrat progrese semnificative în domeniul reprezentării politice a femeilor. În pofida percepțiilor sociale tradiționale față de implicarea femeilor în politică, în 2020, pentru prima dată, o femeie a fost aleasă în calitate de președintă a țării. În rezultatul alegerilor parlamentare anticipate din 2021, 40 de femei au devenit deputate în Parlament și o femeie a fost desemnată în calitate de prim ministră.

Deși Moldova s-a angajat să susțină creșterea participării politice a femeilor prin adoptarea în 2016 a cotei de gen de 40% pentru listele de candidați/te pentru alegerile parlamentare și locale, precum și asigurarea locurilor pentru femei în partide în 2019, femeile rămân subreprezentate în funcțiile politice de conducere la nivel național și local. Astfel, doar 22% din primării sunt conduse de femei.

Totodată, femeile continuă să aibă multe obstacole în procesele electorale, ele se confruntă cu stereotipurile de gen adânc înrădăcinate în societate, cu acces limitat la finanțe și un volum mai mare de responsabilități casnice decât bărbații. Mai mult ca atât, discursurile sexiste, hărțuiala și alte forme de violență împotriva femeilor în alegeri împiedică femeile să intre și să rămână în politică.

#CEC #CICDE #UN Women Moldova

Sistemul de salarizare în sectorul bugetar ar putea fi reformat prin reducerea numărului valorilor de referință, includerea sporului lunar fix de 1 300 de lei în salariul de bază și introducerea unor mecanisme speciale de remunerare pentru funcțiile greu de ocupat și cele din domeniul IT. Modificările sunt prevăzute într-un proiect de lege transmis de Ministerul Finanțelor Guvernului spre aprobare, transmite IPN.

Potrivit notei de fundamentare, reforma urmărește reducerea inechităților salariale și consolidarea rolului salariului de bază. Începând cu 2027, numărul valorilor de referință va fi redus de la zece la șase, acestea urmând să fie cuprinse între 4 200 și 6 900 de lei.

Totodată, proiectul prevede extinderea grupurilor ocupaționale de la opt la zece, prin crearea unui grup separat pentru specialiștii IT și separarea domeniilor sănătății și asistenței sociale. Pentru funcțiile greu de ocupat va fi introdus un indice de competitivitate de până la 1,3, care va permite majorarea salariului de bază.

Vor fi reorganizate și sporurile. Cel de performanță va fi acordat doar angajaților evaluați cu „excelent” sau „foarte bine”, iar procentul destinat acestuia va fi redus de la 10% la 4% din fondul de salarii de bază. Proiectul mai prevede reducerea plafonului pentru premiile unice acordate cu ocazia sărbătorilor profesionale și a zilelor de sărbătoare nelucrătoare, de la 5% la 2% din fondul anual de salarizare. Totodată, suma acordată unui angajat nu va putea depăși 10 mii de lei pe an.

În administrația publică locală, anumite categorii de angajați vor putea beneficia de sporuri de până la 30% din salariul de bază, pentru consolidarea capacităților. Plata va fi posibilă în limita a 50% din veniturile proprii executate în anul precedent.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Majoritatea modificărilor ar urma să intre în vigoare la 1 ianuarie 2027, iar mecanismele speciale pentru funcțiile greu de ocupat și specialiștii IT – din 2028, scrie sursa citată. Proiectul urmează să fie examinat de Guvern și, dacă va fi aprobat, transmis Parlamentului. Reforma nu presupune o majorare uniformă a salariilor tuturor bugetarilor, efectul urmând să difere în funcție de funcție și de categoria profesională.

#reformare #salarizare #sector bugetar