Bhutan, micul regat din sud-estul Asiei, și-a închis granițele imediat după apariția primelor cazuri de COVID, o decizie menținută și în prezent, deși 90% din populație a fost vaccinată. În ultimii 2 ani, țara a permis unei singure persoane străine să intre: o femeie din Statele Unite, care a trecut printr-un proces birocratic dificil, dar și printr-o carantină de trei săptămâni.

Legătura lui Fran Bak cu Bhutanul a început în 2019. Femeia, acum în vârstă de 70 de ani, a început să călătorească după ce și-a pierdut soțul cu care fusese căsătorită timp de 30 de ani. A plecat în Bali și India, iar după șase luni a ajuns în Bhutan, unde a dus meditația gong, o practică în care se folosesc diferite tipuri de gonguri metalice ca formă de terapie sonoră.

Aici și-a făcut prieteni despre care spune că i-au devenit familie și cu care a păstrat legătura după ce a plecat din Bhutan, înainte de apariția pandemiei. Fran și-a dorit să revină acolo cât mai curând posibil, însă imediat ce primele cazuri de COVID au fost confirmate în Bhutan, regatul nu a mai primit turiști.

Totuși, femeia a continuat să caute modalități de a se întoarce în statul asiatic și, în cele din urmă, a reușit cu ajutorul lui Matt DeSantis, cofondatorul unei companii de turism, prieten cu prințul Jigyel Ugyen Wangchuck și care are în Bhutan un rol apropiat de cel al ambasadorului american. Astfel, cazul lui Fran a devenit un test pentru modul în care statul și-ar putea redeschide granițele.

Viza lui Fran Bak a trebuit să fie aprobată de trei organisme: consiliul de turism, departamentul de imigrație și grupul de lucru COVID și a fost prima acordată din martie 2020 și până acum în Bhutan, fiind și singura cerere în acest sens.

Până în momentul în care a reușit să revină în „țara Dragonului Tunet” în acest an, femeia s-a lovit și de o serie de alte obstacole: zboruri anulate sau redirecționate, situații în care personalul din aeroport nu știa de ce documente are nevoie și un lung șir de teste COVID.

Iar ajunsă în regatul asiatic, Fran a fost nevoită să petreacă 21 de zile de carantină într-o cameră de hotel de unde ieșea doar pentru a fi testată din nou.

”Farul speranței pentru industria turistică” „Abia când am ajuns aici mi-am dat seama că fac istorie. Nu mă așteptam să primesc mesaje de la oameni care îmi urează «bun venit» și îmi mulțumesc că am venit în țară”, a declarat ea. De altfel, presa locală a prezentat venirea ei în Bhutan, la fel cum relata despre vizita unui demnitar înainte de pandemie. „Fran a fost un pionier în multe feluri (…) și farul speranței pentru industria turistică”, spune despre ea Matt DeSantis.

Chiar și înainte de pandemie, condițiile de călătorie în Bhutan erau foarte stricte. Conform politicii „High Value Low Impact” a regatului, vizitarea este una costisitoare pentru a preveni supraturismul. Toate vizele de călătorie pentru Bhutan trebuie eliberate printr-un tour-operator aprobat de guvern, iar pentru fiecare turist se aplică un tarif zilnic obligatoriu de 250 de dolari.

Un reprezentant al guvernului din Bhutan a precizat că departamentul de turism s-a oferit să acopere costurile carantinei lui Bak, dar ea a ales să o plătească singură, susținând că este modul ei de a-și manifesta solidaritatea cu țara care a primit-o. Aproape 90% dintre adulții din Bhutan, vaccinați anti-COVID Potrivit lui DeSantis, există zvonuri cu privire la o redeschiderea turismului în Bhutan cândva între decembrie 2021 și februarie 2022.

Totul, în contextul în care situația COVID din regatul asiatic este bună. Până în luna iulie, aproape 90% din populația adultă a fost vaccinată, ceea ce, precizează sursa citată, este o realizare, având în vedere că mulți oameni trăiesc în sate îndepărtate, fără mijloace de transport. De altfel, în doar prima săptămână de la începerea campaniei de vaccinare, 60% din oameni au fost imunizați.

Regele Jigme Khesar Namgyel Wangchuck a călătorit prin țară călare sau pe jos pentru a încuraja cetățenii să se vaccineze și s-a întâlnit cu lucrătorii voluntari din sănătate ca să le mulțumească pentru implicarea în campania de imunizare.

Cât despre Fran Bak, ea susține că nu s-a gândit niciodată să facă altceva decât să se întoarcă în țara pe care o iubește atât de mult. „Visul meu a început în Bhutan. Și nu s-a încheiat niciodată”, spune ea.

#pandemie #turism

81 de foști deputați ai Primului Parlament al Republicii Moldova, semnatari ai Declarației de Independență, cer retragerea proiectului de lege inițiat de 13 deputați PSD din România, care ar putea restrânge dreptul descendenților foștilor cetățeni români de a redobândi cetățenia. Aceștia susțin că eventualele fraude cu documente trebuie combătute prin controale și anchete, nu prin limitarea drepturilor unei întregi comunități, transmite Moldova 1.

Într-un apel public adresat președintelui, Parlamentului și Guvernului României, dar și autorilor inițiativei legislative, foștii deputați contestă argumentele privind numărul mare de dosare, suprasolicitarea Autorității Naționale pentru Cetățenie și existența unor rețele care ar falsifica documente pentru obținerea cetățeniei române.

„Frauda se combate prin controale și prin aplicarea legii, nu prin restrângerea drepturilor unei întregi comunități”, se menționează în apel.

Semnatarii avertizează că modificările propuse ar putea afecta legătura istorică și juridică dintre România și urmașii cetățenilor români din Basarabia. Aceștia amintesc de ocupația sovietică din 1940 și de familiile despărțite în urma evenimentelor istorice, subliniind că problema cetățeniei ține nu doar de proceduri administrative, ci și de identitate și continuitate istorică.

În același timp, foștii deputați invocă actualul context geopolitic și susțin că România trebuie să păstreze o politică de apropiere față de Republica Moldova.

„Nu este momentul să ridicăm bariere acolo unde istoria ne cere să construim punți. Dacă România vorbește despre solidaritate, despre unitatea națiunii române și despre perspectiva reîntregirii, atunci politicile sale față de românii din Republica Moldova trebuie să fie coerente cu aceste principii”, se arată în document.

Prin urmare, cei 81 de foști deputați solicită retragerea proiectului în forma actuală și organizarea unor consultări reale cu reprezentanții comunității vizate.

Ce prevede proiectul contestat

Inițiativa celor 13 deputați PSD a fost înregistrată la Senatul României pe 15 septembrie 2026 și vizează modificarea Legii cetățeniei române. Proiectul urmărește restrângerea procedurii speciale de redobândire a cetățeniei, astfel încât descendenții foștilor cetățeni români să nu mai poată solicita cetățenia în nume propriu în condițiile actuale.

În prezent, articolul 11 din lege permite extinderea procedurii până la descendenții de gradul al treilea, inclusiv strănepoții.

Autorii inițiativei își justifică propunerea prin volumul mare de solicitări, întârzierile în examinarea dosarelor și suspiciunile de fraudă cu acte de stare civilă. Potrivit argumentelor prezentate de aceștia, în 2025, peste 150.000 de dosare se aflau în așteptare la Autoritatea Națională pentru Cetățenie.

Subiectul a fost abordat și în timpul vizitei oficiale a premierului român Luca-Alexandru Niculescu la Chișinău, pe 27 octombrie. Într-un interviu pentru TVR Moldova, acesta a declarat că va analiza inițiativa după revenirea la București și după discuții cu oficialii Republicii Moldova, precizând însă că va respecta independența și atribuțiile Parlamentului.