În Germania, pliculețele cu nicotină sunt încadrate ca produse alimentare, însă alimentele nu pot conține nicotină, ceea ce face ca importul și vânzarea lor legală să fie interzise. Această clasificare a creat un cadru legislativ neclar, favorizând dezvoltarea pieței ilicite. Studiile recente arată că cererea pentru pliculețele cu nicotină este foarte mare, însă din cauza reglementărilor actuale, majoritatea produselor ajung la consumatori prin canale ilegale sau semi-legale.

Potrivit publicației Münchner Merkur, piața ilegală a pliculețelor cu nicotină este în creștere în Germania, chiar dacă vânzarea lor este interzisă. Produsele sunt tot mai ușor de găsit și din ce în ce mai populare, ceea ce ridică probleme legate de siguranța consumatorilor, protecția minorilor și extinderea comerțului ilicit.

Un studiu realizat de Ipsos arată că aproximativ 2% dintre germani folosesc regulat aceste produse, iar 14% le-au încercat cel puțin o dată. În același timp, aproape 16% dintre punctele de vânzare verificate le comercializează ilegal, iar o parte semnificativă dintre produse sunt contrafăcute și pot conține niveluri mai mari de nicotină decât cele recomandate. Cererea este acoperită în mare parte prin canale necontrolate, fără mecanisme adecvate de protecție, inclusiv în ceea ce privește minorii, iar comercianții se expun sancțiunilor legale. Totuși, numeroase încălcări nu sunt descoperite, pe fondul capacității limitate de control a autorităților.

Specialiștii afirmă că această situație evidențiază necesitatea unui cadru legal clar și transparent, atât pentru comercianți, cât și pentru consumatori și instituțiile de reglementare. Aceștia solicită introducerea unor reglementări clare, astfel încât companiile din această industrie să poată opera legal în Germania.

Potrivit studiului Ipsos, comerțul ilegal cu produse din tutun a devenit un fenomen extins în Germania, generând pierderi fiscale semnificative, estimate la aproximativ 400 de milioane de euro doar în 2024. În acest context, autoritățile intensifică eforturile de combatere a comerțului ilicit cu țigarete. În ceea ce privește pliculețele cu nicotină, specialiștii consideră că o reglementare oficială a acestora ar reduce activitatea rețelelor ilegale și ar contribui la o mai bună protecție a consumatorilor și a minorilor, facilitând în același timp o eventuală intrare legală pe piața din Germania.

În prezent, pliculețele cu nicotină sunt comercializate și reglementate în majoritatea statelor UE. Recent, Guvernul Irlandei a venit cu o serie de amendamente la Legea Sănătății Publice, care introduc reguli mai stricte pentru noile produse cu nicotină, inclusiv pliculețele cu nicotină, cu scopul de a reduce vizibilitatea acestora și accesul în rândul minorilor. În 2025, Danemarca și Finlanda și-au actualizat legislația, stabilind limite clare privind numărul de pliculețe per cutie (maxim 20), precum și cerințe exacte legate de greutate, dimensiuni și conținutul maxim de nicotină. Totodată, Letonia și Republica Cehă au introdus recent vârsta minimă legală pentru achiziționarea acestor produse.

#comert ilicit #Germania #lege

Uniunea Europeană a reînnoit marţi, 22 septembrie, sancţiunile impuse Rusiei pentru invazia în Ucraina, cedând în cele din urmă în faţa Franţei şi Luxemburgului, care au cerut retragerea a doi oligarhi ruşi de pe lista de sancţiuni, solicitare care a ameninţat prelungirea acestora. După o lungă luptă, UE ridică sancțiunile împotriva celor doi oligarhi ruși, Alișer Usmanov și Mihail Fridman, din cauza amenințării cu blocarea totală a sancțiunilor împotriva Rusiei de către statele membre individuale, relatează Digi24.

În schimb, măsurile împotriva celorlalte 3.000 de persoane și entități vor fi prelungite pentru trei ani. Conform relatărilor din presă, Letonia a fost ultima țară care și-a renunțat la opoziția față de compromis.

Conform informațiilor de la Agenția de Presă Germană, punctul de plecare al acestor evoluții a fost cererea Slovaciei de ridicare a sancțiunilor împotriva miliardarului Usmanov. Franța se alăturase recent și în mod surprinzător acestei cereri. Ulterior, potrivit diplomaților, Luxemburgul a cerut ca, dacă sancțiunile împotriva lui Usmanov sunt ridicate, să fie și ridicate sancțiunile împotriva lui Fridman.

În contextul în care președintele Emmanuel Macron nu încetează să atragă atenția asupra amenințării hibride ruse, graba Franței de a cere ridicarea sancțiunilor europene împotriva omului de afaceri ruso-uzbek Alișer Usmanov nu poate decât să surprindă. Parisul și-a uimit partenerii, prezentându-se ca apărător al miliardarului al cărui nume figurează, din februarie 2022, pe lista celor 3 000 de persoane și entități juridice acuzate că susțin efortul de război al Rusiei. Însă, în cele din urmă, marți, 22 septembrie, aceștia au acceptat.

Invocând „securitatea națională”, diplomații francezi de la Bruxelles blocau, încă din 14 septembrie, prelungirea sancțiunilor, semănând discordie în rândul celor 27 de țări ale Uniunii Europene (UE). Franța și Slovacia solicitau reabilitarea lui Alișer Usmanov, iar Luxemburgul, Ungaria și Slovacia insistau ca un alt oligarh rus, Mihail Fridman, să fie, la rândul său, scutit de sancțiuni. Letonia, pe de altă parte, se opunea ferm acestor modificări, în timp ce Ucraina nu-și ascundea dezamăgirea.

Prim-ministrul ucrainean, Sergii Korețkii, a făcut apel la UE să nu slăbească sancțiunile împotriva Rusiei, în momentul în care aceasta din urmă își intensifică atacurile aeriene asupra țării sale.

Menţinând acest regim de sancţiuni împotriva a circa 3.000 de persoane şi entităţi acuzate că sprijină efortul de război al Rusiei împotriva Ucrainei, „am ajuns la un compromis dificil”, a transmis preşedinţia irlandeză a Consiliului UE, care a confirmat că „anumite persoane” au fost în final retrase de pe lista neagră.

Potrivit diplomaţilor, Franţa şi Luxemburgul au obţinut eliminarea lui Alisher Usmanov şi Mihail Fridman de pe listă. Letonia, care se opusese categoric exceptării acestor oligarhi de la sancţiuni, a acceptat în cele din urmă să se abţină pentru a fi depăşit obstacolul prelungirii sancţiunilor, conform aceloraşi surse.

Decizia, luată la nivel de ambasadori, mai trebuie formalizată prin aşa-numita procedură scrisă.

Franţa şi-a surprins la începutul acestei luni partenerii din UE după ce a insistat ca magnatul ruso-uzbec Usmanov să fie scos de pe lista sancţiunilor europene, invocând preocupări legate de securitatea naţională, pe care nu le-a precizat, dar ar putea fi vorba despre un acord de eliberare a unor cetăţeni francezi deţinuţi în Azerbaidjan.

Apoi, Luxemburgul a cerut acelaşi tratament şi pentru Fridman, care a deschis împotriva acestei ţări un proces în care cere despăgubiri de 16 miliarde de dolari.

Într-o primă reacţie după anunţul scoaterii celor doi oligarhi ruşi de pe lista sancţiunilor UE, ministrul ucrainean de externe Andrii Sybiha a scris pe reţeaua socială X că este o decizie „ruşinoasă şi nejustificată”.