Trei persoane, printre care un copil, au avut de suferit în urma intoxicației cu monoxid de carbon emanat de la soba din locuință. Potrivit informațiilor de la IGSU, cazurile au fost înregistrate la Bălți și Telenești.

„Primul caz a fost înregistrat în seara zilei de 19 octombrie în orașul Bălți. Apelul la Serviciul 112 a fost recepționat la ora 21:13. Potrivit primelor informații, o femeie în vârstă de 45 de ani, dar și o minoră de 2 ani s-ar fi intoxicat cu monoxid de carbon emanat de la soba din locuință. La fața locului a intervenit un echipaj al Serviciului de asistență medicală urgentă, care a acordat pacienților îngrijiri de rigoare, iar ulterior persoanele au fost transportate la spital. La moment starea acestora este satisfăcătoare”.

Tot în seara zilei de 19 octombrie la ora 23:00 în localitatea Negureni, raionul Telenești a fost înregistrat un alt caz de intoxicație.

„Aici, o femeie în vârstă de 65 de ani a avut de suferit în urma exploatării sobei din propria locuință. La fața locului a fost trimis un echipaj de medici, care a stabilit că femeia s-ar fi intoxicat cu produsele arderii emanate de la sobă. Serviciul de asistență medicală urgentă a acordat persoanei îngrijiri necesare la domiciliu, fără a fi necesară internarea acesteia în spital”, spune IGSU.

În ambele cazuri incendii în locuințe nu s-au produs, iar toate circumstanțele urmează a fi stabilite de specialiști.

În acest context, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență vine cu recomandări pentru cetățeni în vederea prevenirii incendiilor și a riscului de intoxicație cu monoxid de carbon în urma exploatării sobelor din locuințe și a surselor de încălzit.

Potrivit IGSU, în perioada rece a anului 2022-2023 în sectorul locativ au avut loc 461 de incendii în care și-au pierdut viața 73 de persoane, inclusiv 2 copii.

Astfel, din cauza construcției greșită, dar și a unor defecte ale sobelor și canalelor de evacuare a fumului au fost înregistrate 59 cazuri de incendiu, iar din cauza nerespectarea regulilor de apărare împotriva incendiilor la exploatarea sobelor și canalelor de evacuare a fumului au fost raportate 140 cazuri de incendiu.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#IGSU #incendiu #pompieri

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.