În perioada 20-29 iulie, o misiune a Fondului Monetar Internațional (FMI) condusă de dl Ruben Atoyan va purta discuții la Chișinău cu autoritățile Republicii Moldova în contextul primei evaluări a programului ECF-EFF, susținut prin Mecanismul extins de creditare (ECF) și Mecanismul de finanțare extinsă.

Misiunea va discuta evoluțiile economice recente și perspectivele, progresul atins în implementarea programului și riscurile cu care se confruntă economia, scrie BANI.MD.

Republica Moldova are un program cu FMI pe o perioadă de 40 de luni, iar la 11 mai 2022 Consiliul de directori executivi al FMI a decis majorarea de la 400 milioane de Drepturi speciale de tragere (DST) până la 594,3 milioane de DST (cca 795,72 milioane de dolari SUA) a împrumuturilor în cadrul Programului de reforme economice. Programul este susținut prin Mecanismul extins de creditare (ECF) și Mecanismul de finanțare extinsă (EFF).

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Împrumutul este destinat redresării economice prin promovarea unui set adecvat de politici și va permite avansarea reformelor instituționale și de guvernanță pe termen lung menite să restabilească rezervele necesare pentru impulsionarea unei creșteri rapide cuprinzătoare și durabile a veniturilor. Reformele-cheie țin de domeniile incluse în cadrul de guvernanță definit de FMI, inclusiv în ceea ce privește consolidarea transparenței si responsabilizării, imbunătățirea previzibilității politicilor publice, consolidarea instituțiilor financiare, asigurarea dereglementăii și încurajarea concurenței.

Împrumutul va fi utilizat pentru finanțarea necesităților bugetului. Cheltuielile prioritare vor include cheltuielile pentru drumuri, sectorul energetic și aprovizionarea cu ape, dar și investiții eficiente în sănătate, educație și crearea locurilor de muncă noi.

#bani FMI #economie Moldova #FMI #FMI Moldova

La alegerile pentru Duma de Stat a Rusiei, pe malul stâng al Nistrului au votat 51.092 de persoane. Potrivit datelor prezentate în cadrul unei ședințe de președintele așa-numitei Comisii electorale a regiunii transnistrene, Stanislav Kasap, 77,76% dintre voturi au revenit partidului „Rusia Unită”, transmite corespondentul IPN de la Tiraspol.

La precedentele alegeri pentru Duma de Stat, desfășurate în 2021, în regiune au votat 59.233 de persoane. Astfel, în cinci ani, numărul participanților la vot a scăzut cu 8.141 de persoane, adică cu aproximativ 13,7%.

În același timp, ponderea voturilor pentru „Rusia Unită” practic nu s-a schimbat: în 2021, partidul a obținut 76,42%, iar acum – 77,76%. În cifre absolute, rezultatul a scăzut de la 45.263 la 39.733 de voturi.

În acest an, Partidul Comunist al Federației Ruse a obținut 6,32% – 3.231 de voturi, LDPR – 4,4% sau 2.252 de voturi, „Oamenii Noi” – 3,25% sau 1.662 de voturi, iar „Partidul Pensionarilor” – 2,41% sau 1.233 de voturi. Celelalte partide au acumulat mai puțin de 1%.

Cei mai mulți alegători au votat la Tiraspol – 21.640 și la Bender (Tighina) – 10.503. La Rîbnița au fost înregistrați 4.845 de votanți, la Slobozia – 3.827, la Dubăsari – 3.243, la Grigoriopol – 2.884, la Camenca – 2.203, iar la Dnestrovsc – 1.864. În total, aceste date indică 51.009 persoane. Ulterior, Kasap a anunțat un rezultat preliminar de 51.092 de alegători.

Potrivit datelor preliminare, votarea de pe malul stâng a reprezentat aproximativ un sfert din toate voturile exprimate de cetățenii ruși din afara Rusiei. Viceministrul rus de Externe, Evgheni Ivanov, declara că, până la ora 19:00, ora Moscovei, peste 212 mii de persoane votaseră în străinătate, inclusiv în cadrul votului anticipat și al celui desfășurat pe parcursul a trei zile. Alegătorii din regiunea transnistreană reprezintă aproximativ 24% din această cifră.

Alegerile de pe malul stâng s-au desfășurat fără acordul autorităților constituționale ale Republicii Moldova de a deschide acolo secții de votare rusești.

Înainte de scrutin, Rusia anunțase intenția de a deschide 16 secții de votare în regiune. Chișinăul a autorizat o singură secție pe teritoriul țării – la Ambasada Rusiei din capitală. La 3 septembrie, în legătură cu aceste planuri, Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Moldova i-a înmânat o notă de protest ambasadorului desemnat al Rusiei, Oleg Ozerov. Instituția a subliniat că desfășurarea unui proces electoral străin pe teritoriul Republicii Moldova este posibilă doar cu acordul prealabil al autorităților moldovenești și a cerut părții ruse să nu deschidă secții de votare pe malul stâng.