Ministerul Culturii va institui Serviciul de evidență și circulație a bunurilor culturale mobile, entitate care va avea ca scop expertizarea, clasarea, digitizarea, arhivarea dosarelor, completarea și gestionarea Registrului național al patrimoniului cultural național mobil. Deputații au aprobat în prima lectură astăzi, 15 septembrie proiectul de lege ce prevede acest lucru.

Scopul inițiativei legislative este de a facilita accesul cetățenilor la serviciile de expertizare a bunurilor culturale mobile, eliberarea certificatelor și adeverințelor de export, a notificărilor de import, precum și colaborarea eficientă cu Serviciul vamal pentru monitorizarea deplasării bunurilor culturale mobile.

Expertizarea bunurilor culturale mobile va fi efectuată pe următoarele domenii de specializare: arheologie, paleontologie, zoologie, heraldică, numismatică, etnografie, artă plastică și decorativă, carte veche, manuscrise, automobile de epocă etc.

Inițiativa legislativă a fost elaborat de Ministerul Culturii în conformitate cu Strategia de dezvoltare a culturii „Cultura 2020”, urmând să fie supus votului în lectura a doua.

Precizăm că, problema introducerii sau scoaterii din țară a unor instrumente sau bunuri culturale, în scopuri de serviciu sau deplasări, participări la concerte, sesiuni teatrale etc a fost scoasă în evidență de o tânără artistă căreia i-a fost sechestrată vioara, pe motiv că era de o valoare istorică.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#bunuri #Ministerul Culturii #Sergiu Prodan #serviciu

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.