O nouă metodă de indexare a pensiilor și o majorare în sumă fixă

Modalitatea în care vor fi indexate pensiile în anul 2022 va fi diferită de cea care este în prezent. Ministerul Muncii și Protecției Sociale vine cu o nouă metodă, care va presupune indexarea pensiilor o dată pe an plus o majorare în sumă fixă rezultată din creșterea economică, informează Realitatea.md.

Acest lucru este prevăzut în noul proiect al asigurărilor sociale și este susținut de ministrul Marcel Spătari.

„Indexarea se va face o dată pe an, dar va fi mai mare decât indexarea actuală. Practic, e ca și cum am da ambele indexări o singură dată, pentru ca oamenii să le simtă mai mult timp. Indexarea din aprilie și din octombrie se dau împreună în luna aprilie, pentru ca în acele 6 luni din aprilie până în octombrie să fie pensia mărită. Dar, până acum indexarea pensiei se făcea doar pe bază de IPC (Indexul Prețurilor de Consum), adică pe inflație. Și scopul indexărilor era de a menține puterea de cumpărare a pensiilor.

Noul proiect de lege prevede de asemenea, pe lângă indexare, și un mecanism de majorare a pensiilor de asigurări sociale.

Această majorare înseamnă că pe lângă indexarea procentuală rezultată din inflație, pentru a menține puterea de cumpărare, vor mai fi crescute toate pensiile cu o sumă fixă rezultată din creșterea economică. Va fi un nou mecanism, care nu există astăzi, pentru ca pensile mai mici să cească mai repede decât pensiile mai mari. Pentru că o creștere în sumă fixă avantajează pensiile mai mici”, a declarat Marcel Spătari în cadrul emisiunii „Punctul pe Azi” de la TVR Moldova.

Ministrul a mai menționat că pentru anul ce vine indexarea pensiilor se prognozează a fi de circa 10%.

Realitatea.md menționează că până în prezent, indexarea pensiilor se făcea de două ori pe an, la început de aprilie și la început de octombrie. Procentajul indexării varia între 3,8 – și 5 la sută din valorile pensiilor.

#indexare #pensii

Italia pregătește revenirea la energia nucleară, la aproape patru decenii după ce a renunțat la aceasta în urma dezastrului de la Cernobîl. Senatul de la Roma a aprobat miercuri definitiv legislația care creează cadrul pentru reintroducerea energiei nucleare în mixul energetic al țării, scrie mediafax.ro.

Legea a fost adoptată cu 81 de voturi pentru, 51 împotrivă și șapte abțineri, după ce fusese aprobată anterior și de Camera Deputaților. Potrivit AP, măsura reprezintă unul dintre principalii pași ai guvernului condus de Giorgia Meloni pentru consolidarea securității energetice și atingerea obiectivelor climatice.

Noua legislație nu autorizează însă construirea imediată a unor centrale nucleare. Ea stabilește cadrul juridic necesar pentru dezvoltarea tehnologiilor nucleare de nouă generație și permite guvernului să pregătească, în următoarele 12 luni, decrete privind autorizarea reactoarelor, standardele de siguranță, gestionarea deșeurilor radioactive și criteriile pentru alegerea viitoarelor amplasamente.

Guvernul italian își îndreaptă atenția în special către reactoarele modulare mici, cunoscute sub acronimul SMR, și către alte tehnologii nucleare avansate. Susținătorii acestora spun că ar putea fi mai sigure, mai flexibile și mai rapide de construit decât reactoarele nucleare tradiționale.

Italia a renunțat la nuclear după Cernobîl

Italia s-a numărat printre primele țări europene care au dezvoltat energie nucleară și a operat patru reactoare. Situația s-a schimbat însă după accidentul de la Cernobîl, din 1986.

În 1987, italienii s-au pronunțat prin referendum asupra programului nuclear, iar rezultatul a dus, în practică, la abandonarea acestuia. Un nou referendum organizat în 2011, după accidentul nuclear de la Fukushima, a blocat din nou revenirea țării la această sursă de energie.

Ministrul italian al Mediului și Securității Energetice, Gilberto Pichetto Fratin, a descris votul de miercuri drept un moment istoric.

Potrivit oficialului, „energia nucleară nu înseamnă o întoarcere în trecut. Atunci când este integrată cu sursele regenerabile, este o tehnologie câștigătoare, care poate oferi rezultate extraordinare pentru securitatea noastră energetică”.

Mizează pe nuclear pentru a reduce dependența energetică

Executivul de la Roma susține că revenirea la energia nucleară este justificată de creșterea estimată a consumului de electricitate, de obiectivele climatice și de necesitatea reducerii dependenței energetice a țării. Problemele de securitate energetică au devenit mai importante pentru statele europene după invazia Rusiei în Ucraina.

Italia este puternic dependentă de energia importată și, deși nu mai produce electricitate în centrale nucleare proprii, consumă energie provenită din centrale nucleare aflate în alte țări europene.

Autoritățile estimează că necesarul de electricitate va crește în următorii ani, odată cu electrificarea transporturilor, locuințelor și activităților economice, dar și cu dezvoltarea centrelor de date și a altor tehnologii cu un consum ridicat de energie.

Atitudinea italienilor față de energia nucleară pare, de asemenea, să se fi schimbat. Un sondaj realizat în iunie 2026 de compania italiană de cercetare Only Numbers arată că aproximativ 55% dintre italieni susțin centralele nucleare de nouă generație, sprijinul fiind mai ridicat în rândul generațiilor tinere.

Noile reactoare sunt încă la ani distanță

Revenirea efectivă la producția de energie nucleară nu este însă iminentă. Italia nu are încă un depozit național permanent pentru deșeurile radioactive provenite din vechiul program nuclear, acestea fiind păstrate în instalații temporare din mai multe zone ale țării.

Există și semne de întrebare privind costurile noilor tehnologii. Estimările din industrie preluate de sursa citată indică un cost cuprins între 3 și 6 miliarde de euro, fără infrastructura suplimentară și investițiile necesare în rețeaua electrică, pentru un singur reactor modular de 300 MW.

Experții centrului de analiză pentru climă și energie ECCO consideră că stabilirea unui cadru de reglementare este un lucru pozitiv, dar au avertizat asupra interesului redus al investitorilor privați pentru tehnologii care nu sunt încă suficient de competitive sau dezvoltate comercial.

Organizațiile de mediu și partidele din opoziție și-au exprimat deja dezacordul față de planurile guvernului.

Alte dispute sunt așteptate atunci când autoritățile vor începe să stabilească amplasamente concrete pentru eventualele reactoare și pentru depozitarea deșeurilor radioactive.