Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

01 noiembrie 2026

O nouă pandemie ar surprinde omenirea la fel de nepregătită. Ce spune directorul OMS

04 Feb. 2024, 18:10
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Elena Putregai
04 Feb. 2024, 18:10 // Actualitate //  Elena Putregai

Statele riscă ratarea termenul limită, stabilit pentru luna mai, pentru un tratat obligatoriu din punct de vedere juridic privind prevenirea pandemiilor, iar acest lucru ar reprezenta o lovitură grea pentru generaţiile viitoare, a spus luni directorul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), potrivit Reuters.

Noul acord, alături de o serie de actualizări ale regulilor deja existente referitoare la gestionarea pandemiilor au drept scop consolidarea strategiilor de apărare împotriva unor noi patogeni după ce pandemia de COVID-19 a ucis peste 7 milioane de persoane, potrivit datelor OMS, informează Agerpres.

Conceput pentru a proteja lumea de haos, ca la începutul pandemiei de coronavirus, acordul urmează să fie adoptat la Adunarea Mondială a Sănătăţii de la Geneva, la sfârşitul lunii mai.

”Trebuie să precizez că sunt îngrijorat de posibilitatea ca statele membre să nu-şi respecte angajamentul, precum şi pentru alte câteva probleme nerezolvate”, a spus directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, într-un mesaj adresat cu prilejul şedinţei Comitetului executiv al agenţiei sanitare globale, care a avut loc la Geneva săptămâna aceasta.

„Va fi nevoie de curaj şi de compromis. Nu veţi ajunge la un consens dacă toată lumea rămâne înrădăcinată în poziţiile lor. Fiecare va trebui să cedeze ceva, sau nimeni nu va primi nimic”, a adăugat el.

”În opinia mea, ratarea acordului privind pandemiile, precum şi a amendamentelor IHR (Reglementări Sanitare Internaţionale) ar fi o oportunitate ratată pentru care e posibil ca generaţiile viitoare să nu ne ierte”, a spus el, îndemnând statele să folosească oportunitatea de a modela viitorul OMS şi al sănătăţii globale.

Acordul planificat este o revizuire a Reglementărilor Sanitare Internaţionale, care guvernează tratarea noilor boli.

Printre problemele pe care le acoperă controversatul proiect de acord de 30 de pagini este modul în care vor fi partajate rapid informaţiile despre noii agenţi patogeni, cine produce vaccinuri şi medicamente şi unde şi cum sunt acestea distribuite. Protecţia drepturilor de proprietate cu privire la vaccinuri şi medicamente este de asemenea un punct important.

Ţările bogate au criticat faptul că ar fi obligate să dezvăluie detalii despre finanţarea cercetării şi că producătorii farmaceutici ar trebui să asigure transparenţa în legătură cu preţul produselor.

Chiar dacă tratatul va fi adoptat, acesta ar intra în vigoare doar dacă este ratificat de suficiente ţări şi ar fi valabil doar în acele ţări.

O sigură dată în istoria sa de 75 de ani, OMS a reuşit să adopte un astfel de acord, în 2003, Tratatul pentru Controlul Tutunului.

În cadrul aceluiaşi mesaj, directorul OMS s-a arătat optimist în ceea ce priveşte perspectivele combaterii SIDA, unul dintre Obiectivele de Dezvoltare Durabilă (SDG), prin care ONU îşi propune să lupte împotriva celor mai urgente probleme ale omenirii până în 2030.

”Începem acum să zărim o cale pentru obiectivul care îşi propune să pună capăt pandemiei de HIV”, a declarat Tedros.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.