Statele riscă ratarea termenul limită, stabilit pentru luna mai, pentru un tratat obligatoriu din punct de vedere juridic privind prevenirea pandemiilor, iar acest lucru ar reprezenta o lovitură grea pentru generaţiile viitoare, a spus luni directorul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), potrivit Reuters.

Noul acord, alături de o serie de actualizări ale regulilor deja existente referitoare la gestionarea pandemiilor au drept scop consolidarea strategiilor de apărare împotriva unor noi patogeni după ce pandemia de COVID-19 a ucis peste 7 milioane de persoane, potrivit datelor OMS, informează Agerpres.

Conceput pentru a proteja lumea de haos, ca la începutul pandemiei de coronavirus, acordul urmează să fie adoptat la Adunarea Mondială a Sănătăţii de la Geneva, la sfârşitul lunii mai.

”Trebuie să precizez că sunt îngrijorat de posibilitatea ca statele membre să nu-şi respecte angajamentul, precum şi pentru alte câteva probleme nerezolvate”, a spus directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, într-un mesaj adresat cu prilejul şedinţei Comitetului executiv al agenţiei sanitare globale, care a avut loc la Geneva săptămâna aceasta.

„Va fi nevoie de curaj şi de compromis. Nu veţi ajunge la un consens dacă toată lumea rămâne înrădăcinată în poziţiile lor. Fiecare va trebui să cedeze ceva, sau nimeni nu va primi nimic”, a adăugat el.

”În opinia mea, ratarea acordului privind pandemiile, precum şi a amendamentelor IHR (Reglementări Sanitare Internaţionale) ar fi o oportunitate ratată pentru care e posibil ca generaţiile viitoare să nu ne ierte”, a spus el, îndemnând statele să folosească oportunitatea de a modela viitorul OMS şi al sănătăţii globale.

Acordul planificat este o revizuire a Reglementărilor Sanitare Internaţionale, care guvernează tratarea noilor boli.

Printre problemele pe care le acoperă controversatul proiect de acord de 30 de pagini este modul în care vor fi partajate rapid informaţiile despre noii agenţi patogeni, cine produce vaccinuri şi medicamente şi unde şi cum sunt acestea distribuite. Protecţia drepturilor de proprietate cu privire la vaccinuri şi medicamente este de asemenea un punct important.

Ţările bogate au criticat faptul că ar fi obligate să dezvăluie detalii despre finanţarea cercetării şi că producătorii farmaceutici ar trebui să asigure transparenţa în legătură cu preţul produselor.

Chiar dacă tratatul va fi adoptat, acesta ar intra în vigoare doar dacă este ratificat de suficiente ţări şi ar fi valabil doar în acele ţări.

O sigură dată în istoria sa de 75 de ani, OMS a reuşit să adopte un astfel de acord, în 2003, Tratatul pentru Controlul Tutunului.

În cadrul aceluiaşi mesaj, directorul OMS s-a arătat optimist în ceea ce priveşte perspectivele combaterii SIDA, unul dintre Obiectivele de Dezvoltare Durabilă (SDG), prin care ONU îşi propune să lupte împotriva celor mai urgente probleme ale omenirii până în 2030.

”Începem acum să zărim o cale pentru obiectivul care îşi propune să pună capăt pandemiei de HIV”, a declarat Tedros.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#OMS #pandemie

Incendiile devastatoare care au pârjolit Europa în această vară au scos la iveală o nouă amenințare, potențial mortală: muniție neexplodată rămasă din Primul și Al Doilea Război Mondial, transmite antena3.ro.

În ultimele luni, incendiile au mistuit suprafețe uriașe din vestul Europei, în timp ce continentul s-a confruntat cu temperaturi caniculare și secetă, iar pompierii au avut de înfruntat și pericolul proiectilelor care explodează.
Astfel de explozii au fost raportate în Franța, Germania, Belgia și Olanda.

„Schimbările climatice fac acum munca de a scoate la suprafață și de a reactiva ceea ce înainte era stabil”, a declarat Sarah Njeri, specialistă în studii despre pace și conflicte la School of Oriental and African Studies din Londra.

Un incendiu izbucnit în apropierea orașului Bordeaux, din sud-vestul Franței, a scos la iveală un depozit despre care se crede că ar conține muniție din perioada celui de-Al Doilea Război Mondial. În provincia Liège, din estul Belgiei, guvernatorul local Hervé Jamar a declarat că serviciile de urgență își adaptează intervențiile pentru a ține cont de muniția îngropată în zona afectată de incendiu și că „au fost auzite câteva detonări sporadice” în ultimele zile.

Liège a fost afectată de un incendiu deosebit de puternic în zona High Fens, care se întinde peste graniță, în Germania.

Bătălia din Ardeni, una dintre cele mai sângeroase confruntări ale celui de-Al Doilea Război Mondial, s-a desfășurat în această regiune și în împrejurimile ei. La 16 decembrie 1944, forțele germane au lansat o ofensivă majoră împotriva trupelor aliate, obținând inițial succes, deoarece i-au surprins pe militarii americani. Însă ofensiva și-a pierdut avântul până la sfârșitul lunii, pe măsură ce întăririle aliate au sosit, iar resursele Germaniei s-au epuizat.

Seceta din Europa scoate la iveală și vehicule militare și arme din acea perioadă, pe măsură ce râurile secate dezvăluie nave de război germane, o motocicletă Wehrmacht și o bombă.

Christina Greene, cercetătoare la Universitatea din Arizona, a spus că „moștenirea războiului continuă să iasă la suprafață” din cauza schimbărilor climatice.

„Retrăim moștenirea războiului și a conflictelor într-un mod cu care, în anumite locuri, nu a mai trebuit să ne confruntăm de mult timp”, a declarat Greene.