Turismul din UE a depăşit în 2023 nivelul de dinaintea pandemiei

Turismul în Uniunea Europeană a continuat să arate semne de redresare în urma pandemiei, iar anul trecut numărul estimat al nopţilor petrecute în unităţile de cazare turistică din UE a ajuns la 2,92 miliarde, depăşind cu 1,6% nivelul din 2019, înaintea pandemiei (2,87 miliarde), fiind un an record pentru sectorul de cazare din blocul comunitar, arată datele publicate marţi, 16 ianuarie curent, de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

Anul trecut, au fost petrecute cu 171 milioane mai multe nopţi în unităţile de cazare turistică din Uniunea Europeană comparativ cu 2022 (6,3%), în special în urma majorării numărului de vizitatori internaţionali (146 milioane) şi, într-o mai mică măsură, a numărului de vizitatori interni (25 milioane). Nivelul turismului (în funcţie de nopţile petrecute în unităţile de cazare turistică) a fost cu 25% mai mare decât în urmă cu zece ani (în 2013 au fost 2,33 miliarde nopţi petrecute în unităţile de cazare turistică din Uniunea Europeană).

Comparativ cu 2022, aproape toate statele membre UE au înregistrat creşteri în 2023, doar Luxemburg a raportat un declin de 0,1%. În Malta şi Cipru, creşterea a depăşit 20%, iar în alte opt ţări a depăşit 10% (Slovacia, Letonia, Bulgaria, Austria, Cehia, Portugalia, România şi Grecia). În cifre absolute, cea mai mare creştere a numărului nopţilor a fost în Germania (32,8 milioane) şi Spania (32,3 milioane).

După trei ani cu o pondere semnificativ mai scăzută a vizitatorilor internaţionali (respectiv 29%, 32% şi 44% din toate nopţile petrecute în 2020, 2021 şi 2022), turiştii străini au fost responsabili pentru 46% din cele 2,92 miliarde nopţi din 2023. Este o pondere apropiată de cea de dinaintea pandemiei (47%).

În sectorul de cazare, hotelurile şi unităţi de cazare similare au reprezentat segmentul dominant, cu 1,8 miliarde nopţi (63% din total), urmat de serviciile de cazare pe durata vacanţei şi alte şederi de scurtă durată (24%) şi campinguri (13%).

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM

#Eurostat #turism #pandemie

Guvernul german a anunţat miercuri, 8 octombrie curent, că va permite poliţiei să doboare dronele considerate o ameninţare, în cadrul unui nou set de măsuri pentru consolidarea securităţii naţionale. Berlinul colaborează deja cu Israelul şi Ucraina pentru schimb de expertiză în domeniul apărării anti-drone, relatează antena3.ro.

Ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt, a prezentat o serie de amendamente legislative care vor oferi poliţiei mijloace sporite de intervenţie, astfel încât aceasta să poată „acţiona cu tehnologii moderne în faţa ameninţărilor reprezentate de drone”.

„Doborârea dronelor va fi de acum reglementată şi posibilă pentru poliţia federală”, a declarat Dobrindt la finalul şedinţei de guvern în care a fost prezentat textul noilor amendamente.

El a precizat că va fi creat şi „un centru de apărare anti-drone”, care va coordona activităţile poliţiei federale cu cele ale autorităţilor din landurile germane.

Ministrul a adăugat că Germania lucrează îndeaproape cu state care au o experienţă mai avansată în domeniu, precum Israelul şi Ucraina – aceasta din urmă confruntându-se zilnic cu atacuri ruseşti asupra localităţilor sale şi pe linia frontului.

„Suntem deja în contact cu ţări având o experienţă mult mai avansată în domeniu. Avem un schimb intens cu Israelul, precum şi cu Ucraina”, a spus Dobrindt.

Deşi nu a oferit un calendar clar, ministrul a menţionat un buget estimat la „milioane de euro cu trei cifre”, adică cel puţin o sută de milioane de euro, subliniind că implementarea depinde şi de capacitatea de producţie a industriei de apărare.

La rândul său, cancelarul german Friedrich Merz a afirmat că Rusia se află „probabil” în spatele recentelor alerte cu drone din Europa, inclusiv al incidentelor care au paralizat aeroportul din Munchen săptămâna trecută, calificând aceste acţiuni drept „tentative destabilizatoare”.