Turismul în Uniunea Europeană a continuat să arate semne de redresare în urma pandemiei, iar anul trecut numărul estimat al nopţilor petrecute în unităţile de cazare turistică din UE a ajuns la 2,92 miliarde, depăşind cu 1,6% nivelul din 2019, înaintea pandemiei (2,87 miliarde), fiind un an record pentru sectorul de cazare din blocul comunitar, arată datele publicate marţi, 16 ianuarie curent, de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

Anul trecut, au fost petrecute cu 171 milioane mai multe nopţi în unităţile de cazare turistică din Uniunea Europeană comparativ cu 2022 (6,3%), în special în urma majorării numărului de vizitatori internaţionali (146 milioane) şi, într-o mai mică măsură, a numărului de vizitatori interni (25 milioane). Nivelul turismului (în funcţie de nopţile petrecute în unităţile de cazare turistică) a fost cu 25% mai mare decât în urmă cu zece ani (în 2013 au fost 2,33 miliarde nopţi petrecute în unităţile de cazare turistică din Uniunea Europeană).

Comparativ cu 2022, aproape toate statele membre UE au înregistrat creşteri în 2023, doar Luxemburg a raportat un declin de 0,1%. În Malta şi Cipru, creşterea a depăşit 20%, iar în alte opt ţări a depăşit 10% (Slovacia, Letonia, Bulgaria, Austria, Cehia, Portugalia, România şi Grecia). În cifre absolute, cea mai mare creştere a numărului nopţilor a fost în Germania (32,8 milioane) şi Spania (32,3 milioane).

După trei ani cu o pondere semnificativ mai scăzută a vizitatorilor internaţionali (respectiv 29%, 32% şi 44% din toate nopţile petrecute în 2020, 2021 şi 2022), turiştii străini au fost responsabili pentru 46% din cele 2,92 miliarde nopţi din 2023. Este o pondere apropiată de cea de dinaintea pandemiei (47%).

În sectorul de cazare, hotelurile şi unităţi de cazare similare au reprezentat segmentul dominant, cu 1,8 miliarde nopţi (63% din total), urmat de serviciile de cazare pe durata vacanţei şi alte şederi de scurtă durată (24%) şi campinguri (13%).

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM

#Eurostat #pandemie #turism

Numărul milionarilor din Republica Moldova a crescut anul trecut. Datele Serviciului Fiscal de Stat arată că 9 643 de persoane au declarat pentru 2025 venituri anuale de peste un milion de lei, cu 1 624 mai multe decât în anul precedent.

Cea mai mare sumă declarată de o singură persoană a fost de 169,6 milioane de lei. În total, milionarii au declarat venituri de 32,8 miliarde de lei și au achitat impozite în valoare de 2,3 miliarde de lei.

Cei mai mulți dintre milionari, 5 005 persoane, au declarat venituri între unu și două milioane de lei. Alte 2 992 de persoane au avut venituri cuprinse între două și patru milioane de lei, 698 – între patru și șase milioane, iar 464 – între șase și 10 milioane de lei. Totodată, 484 de persoane au declarat venituri de peste 10 milioane de lei.

Dintre cei 9 643 de milionari, 6 622 sunt bărbați și 3 021 sunt femei. Cea mai numeroasă categorie de vârstă este cea cuprinsă între 40 și 49 de ani, din care fac parte 3 351 de persoane. Cel mai tânăr milionar are 16 ani, iar cel mai vârstnic – 88 de ani.

Dividendele au fost principala sursă de venit a milionarilor, cu 13,45 miliarde de lei. Acestea au fost urmate de salarii, care au însumat 3,32 miliarde de lei.

În anul 2025, 211 159 de persoane fizice care nu desfășoară activități de întreprinzător au depus declarații de venit. În total, acestea au declarat venituri de 36,94 miliarde de lei, față de 31,12 miliarde de lei în 2024.

Impozitul pe venit declarat a ajuns la 3,41 miliarde de lei, comparativ cu 2,95 miliarde de lei în anul precedent. Salariile au rămas principala sursă de venit și au reprezentat 73,49% din totalul câștigurilor persoanelor fizice. Printre celelalte surse importante se numără dividendele și veniturile obținute din închirierea bunurilor imobile.

Totodată, 9 793 de persoane au beneficiat în 2025 de deduceri fiscale, în valoare totală de 112,55 milioane de lei. Cele mai solicitate au fost deducerile pentru studiile copiilor, serviciile medicale private și dobânzile achitate la creditele ipotecare pentru procurarea primei locuințe.

Peste 53 000 de contribuabili au folosit și mecanismul prin care pot direcționa 2% din impozitul pe venit către organizații necomerciale sau culte religioase. În total, au fost direcționate 28 de milioane de lei, cu 6,19 milioane de lei mai mult decât în anul precedent.