Curs valutar
  • EUR
    20.2242
    0.1251%
  • USD
    18.0638
    0.2945%
  • RUB
    0.2242
    1.4273%
  • RON
    3.7807
    0.0476%
  • UAH
    0.3992
    -0.1503%

Toate știrile

26 octombrie 2026

O pată solară uriașă, responsabilă de „superfurtuna” recentă, a produs aproape 1.000 de erupții și o explozie de tip X

19 Ian. 2026, 23:01
 // Categoria: Cosmos // Autor:  Ana Panaguța
19 Ian. 2026, 23:01 // Cosmos //  Ana Panaguța

O pată solară de dimensiuni colosale, care a declanșat în mai 2024 cea mai puternică furtună geomagnetică din ultimele peste două decenii, a produs sute de alte erupții solare periculoase, inclusiv o explozie de clasă X care a trecut aproape neobservată, potrivit unui nou studiu. Cercetarea stabilește un record pentru cea mai lungă perioadă de observație continuă a unei singure regiuni active de pe Soare, scrie antena3.ro.

Un studiu amplu dedicat acestei pete solare gigantice a scos la iveală detalii surprinzătoare despre activitatea sa extrem de violentă. În puțin peste trei luni, pata a generat aproape 1.000 de erupții solare și este posibil să fi produs, discret, cea mai puternică explozie din actualul ciclu solar.

În aprilie 2024, astronomii au observat apariția unui grup de pete solare aflat în plină dezvoltare. Această regiune activă, denumită AR 13664, a crescut rapid, ajungând la începutul lunii mai la un diametru de aproximativ 15 ori mai mare decât cel al Pământului. Curând după aceea, a declanșat o serie de erupții solare de clasă X, cele mai puternice cunoscute, care au aruncat mai multe ejecții de masă coronală (CME) în direcția Terrei. Acestea au lovit succesiv câmpul magnetic al planetei.

Rezultatul a fost o furtună geomagnetică de nivel G5, considerată „extremă”, produsă între 10 și 13 mai. A fost cea mai intensă astfel de furtună din 2003 încoace și a generat aurore spectaculoase vizibile în numeroase regiuni ale globului.

Activitatea petei solare nu s-a oprit însă aici. Asemenea altor pete de mari dimensiuni, AR 13664 a supraviețuit mai multor rotații în jurul Soarelui, permițând cercetătorilor să o monitorizeze mult mai mult timp decât în mod obișnuit. Deși o pată solară este vizibilă de pe Pământ doar aproximativ două săptămâni, ea poate reapărea dacă rezistă în timp ce traversează partea nevăzută a Soarelui.

Într-un studiu publicat pe 5 decembrie în revista Astronomy & Astrophysics, cercetătorii au analizat observații ale regiunii AR 13664 realizate pe parcursul a 94 de zile consecutive, între 16 aprilie și 18 iulie 2024, echivalentul a aproximativ 3,3 rotații solare. Imaginile furnizate de sonda Solar Orbiter a NASA, care orbitează în jurul Soarelui, au permis urmărirea petei chiar și atunci când aceasta nu era orientată spre Pământ.

„Este un moment de referință pentru fizica solară”, a declarat autorul principal al studiului, Ioannis Kontogiannis, fizician solar la Institutul Federal Elvețian de Tehnologie din Zurich (ETH Zurich). „Avem cea mai lungă serie continuă de imagini realizată vreodată pentru o singură regiune activă.”

Potrivit analizei, AR 13664 a produs în total 969 de erupții solare. Dintre acestea, 38 au fost de clasă X, iar 146 de clasă M, ambele tipuri având potențialul de a afecta câmpul magnetic al Pământului. Restul au fost erupții mai slabe, de clasă C și B, care nu reprezintă un pericol real pentru planetă. Majoritatea celor mai puternice explozii au fost orientate în altă direcție, ceea ce explică de ce nu au avut loc mai multe furtuni geomagnetice majore.

Cea mai intensă erupție a fost probabil una de magnitudine X16,5, produsă pe 20 mai 2024, pe partea Soarelui opusă Pământului. Aceasta ar fi mult mai puternică decât explozia de tip X9 din 3 octombrie 2024, considerată în prezent cea mai puternică din ultimii opt ani. Totuși, deoarece erupția din mai a fost parțial mascată de poziția petei solare, cercetătorii nu pot confirma oficial un nou record.

Autorii studiului subliniază că analiza unor astfel de evenimente ajută la îmbunătățirea prognozelor pentru fenomene similare din viitor, lucru esențial deoarece acestea pot afecta sateliții de pe orbită și anumite infrastructuri de la sol.

„Trăim alături de această stea, așa că este extrem de important să o observăm și să încercăm să înțelegem cum funcționează și cum ne influențează mediul”, a concluzionat Kontogiannis.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

Aventus Finance a obținut certificarea internațională pentru managementul securității informației
Aventus Finance a obținut certificarea internațională pentru managementul securității informației
Moldretail Group: susținerea producătorilor autohtoni, dincolo de raft
Moldretail Group: susținerea producătorilor autohtoni, dincolo de raft
Inovația din Republica Moldova, pe scena internațională de la Barcelona
Inovația din Republica Moldova, pe scena internațională de la Barcelona
BPM PC STRAND – Unicul producător de toron pentru beton precomprimat din Moldova
BPM PC STRAND – Unicul producător de toron pentru beton precomprimat din Moldova
25 Oct. 2026, 19:46
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
25 Oct. 2026, 19:46 // Slider //  Ana Panaguța

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Aventus Finance a obținut certificarea internațională pentru managementul securității informației
Aventus Finance a obținut certificarea internațională pentru managementul securității informației
Moldretail Group: susținerea producătorilor autohtoni, dincolo de raft
Moldretail Group: susținerea producătorilor autohtoni, dincolo de raft
Inovația din Republica Moldova, pe scena internațională de la Barcelona
Inovația din Republica Moldova, pe scena internațională de la Barcelona
BPM PC STRAND – Unicul producător de toron pentru beton precomprimat din Moldova
BPM PC STRAND – Unicul producător de toron pentru beton precomprimat din Moldova