Curs valutar
  • EUR
    19.9719
    -0.0501%
  • USD
    17.2842
    -0.2146%
  • RUB
    0.2055
    -0.7786%
  • RON
    3.8094
    -0.0315%
  • UAH
    0.3864
    -0.3106%

Toate știrile

17 august 2026

Criză politică în Bulgaria: Președintele Rumen Radev demisionează

19 Ian. 2026, 21:26
 // Categoria: În Lume // Autor:  Ana Panaguța
19 Ian. 2026, 21:26 // În Lume //  Ana Panaguța

Președintele bulgar Rumen Radev a anunțat, luni, 19 ianuarie curent, într-un discurs adresat națiunii, că își va depune demisia din funcție în fața Curții Constituționale, pentru a putea participa la alegerile care urmează, scrie antena3.ro.

De mai multe săptămâni, în spațiul public au circulat speculații legate de o posibilă demisie a șefului statului și de intenția acestuia de a conduce un nou proiect politic. Luna trecută, Radev declara presei că va anunța o inițiativă politică „atunci când societatea se va aștepta cel mai puțin”.

„Mâine îmi voi depune demisia din funcția de președinte al Republicii Bulgaria. Sunt convins că vicepreședinta Iliana Iotova va fi un șef al statului demn. Ne aflăm în fața unei bătălii decisive pentru viitorul țării noastre. Suntem pregătiți, putem și vom reuși”, a spus Radev în discursul său, precizând că acesta este ultimul său mesaj în calitate de președinte.

„Pe tot parcursul mandatului meu am acționat ghidat de interesele oamenilor și voi continua să fac acest lucru. Cei aflați la putere trebuie să se întrebe de ce au pierdut încrederea cetățenilor și au subminat instituțiile. Dacă guvernarea ar fi apărat interesele naționale, ar fi respectat Constituția și separația puterilor în stat și ar fi respins corupția și aroganța, problema formării partidului meu nu ar fi existat. După atâtea discuții, este clar că un partid al consensului anti-mafie există deja”, a declarat el.

Făcând bilanțul celor nouă ani petrecuți la conducerea statului, Radev a amintit provocările majore cu care s-a confruntat: apărarea statului în timpul mai multor crize, protestele de amploare împotriva influenței oligarhice și numirea a nu mai puțin de șapte guverne interimare.

„Mi-ați încredințat misiunea de a servi Bulgaria și am încercat să justific această încredere prin fiecare acțiune. Astăzi vă vorbesc pentru ultima dată ca președinte și vă cer iertare”, a continuat el.

Radev a criticat dur actualul model de guvernare, pe care l-a descris drept o fațadă democratică, controlată de mecanisme oligarhice.

„Politica se face în afara instituțiilor. Păpușarii dau directive Parlamentului în mod deschis, în fața camerelor”, a spus el.

Președintele s-a întrebat de ce tot mai mulți bulgari nu mai merg la vot, nu mai au încredere în presă, se simt sărăciți și trăiesc în nesiguranță, punând aceste realități pe seama unui sistem corupt care erodează încrederea publică.

„Timpul compromisurilor a trecut”, a afirmat Radev, mulțumindu-le celor care l-au inspirat prin curajul lor, echipei sale și soției sale.

Demisia sa marchează o schimbare majoră pe scena politică din Bulgaria, în contextul în care se pregătește să lanseze un nou proiect politic și să intre în cursa electorală.

Însă părăsirea președinției nu este ceva ce se poate face pur și simplu anunțând-o la televizor. Radev ar trebui să solicite Curții Constituționale să-i încheie mandatul înainte de termen – dacă aceasta este de acord.

Curtea Constituțională l-ar putea amâna pe Radev din motive politice, iar numărătoarea inversă până la alegerile parlamentare anticipate este deja în curs de desfășurare, acestea ar trebui să aibă loc cel târziu la sfârșitul lunii martie sau începutul lunii aprilie.

În pofida acestor incertitudini, Bulgaria a aderat la zona euro la 1 ianuarie, aşa cum era prevăzut. Totuşi, ţara are nevoie de stabilitate politică pentru a accelera atragerea fondurilor de la bugetul UE, pentru a stimula investiţiile străine şi pentru a eradica corupţia endemică.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

Creștere spectaculoasă pentru FLYONE: trafic cu 60% mai mare și 90% dintre zboruri operate la timp
Creștere spectaculoasă pentru FLYONE: trafic cu 60% mai mare și 90% dintre zboruri operate la timp
Glovo lansează Power Up în Moldova, competiția dedicată startup-urilor locale
Glovo lansează Power Up în Moldova, competiția dedicată startup-urilor locale
Moldcell finalizează achiziția pachetului majoritar din OCN Prime Capital SRL și își consolidează ecosistemul de servicii digitale și financiare
Moldcell finalizează achiziția pachetului majoritar din OCN Prime Capital SRL și își consolidează ecosistemul de servicii digitale și financiare
Moldindconbank lansează schimb valutar 24/7 direct în aplicația MICB Mobile Banking
Moldindconbank lansează schimb valutar 24/7 direct în aplicația MICB Mobile Banking
16 Aug. 2026, 20:37
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
16 Aug. 2026, 20:37 // Slider //  Ana Panaguța

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a anunțat că, din 2018 și până în prezent, au fost înregistrate peste 10.000 de atacuri asupra sistemului de sănătate, însă niciunul dintre aceste cazuri nu a dus până acum la tragerea la răspundere a celor vinovați, scrie romanialibera.ro.

Atacurile, raportate în 29 de țări și teritorii, s-au soldat cu aproximativ 5.700 de morți și 8.500 de răniți, potrivit OMS.

Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, subliniază în mod repetat că unitățile medicale și personalul sanitar nu ar trebui să fie niciodată ținte ale atacurilor.

OMS verifică și documentează atacurile asupra sistemului medical, însă nu stabilește responsabilități, deoarece organizația nu are atribuții de investigare.

Altaf Musani, directorul Departamentului pentru Acțiuni Umanitare și Managementul Dezastrelor din cadrul OMS, a prezentat cifrele în cadrul unei conferințe de presă la Geneva și a precizat că tragerea la răspundere poate avea loc nu doar la nivel național.

Unitățile medicale și sistemul de sănătate în ansamblu beneficiază de protecția dreptului internațional umanitar și a legislației internaționale privind drepturile omului, inclusiv în baza anumitor Convenții de la Geneva, a explicat Musani.

Cu toate acestea, situația rămâne îngrijorătoare. „Dintre cele peste 10.000 de incidente verificate despre care am vorbit, niciunul nu a ajuns în sistemul de tragere la răspundere”, a declarat oficialul OMS.

914 atacuri înregistrate doar în 2026

Numai în acest an, agenția ONU pentru sănătate a documentat 914 atacuri asupra sistemului medical, soldate cu 911 morți și 1.486 de răniți, a precizat Musani.

Cele mai multe incidente din 2026 au fost înregistrate în Ucraina, Liban și teritoriile palestiniene. Alte atacuri au fost raportate în Myanmar, Iran, Sudan, Republica Democrată Congo, Sudanul de Sud, Rusia, Siria și Nigeria.

Potrivit lui Musani, atacurile cu arme grele au reprezentat, de departe, cea mai frecvent raportată formă de violență în acest an. Acestea au fost urmate de blocarea accesului la servicii medicale și de violența psihologică.

De asemenea, au fost raportate 44 de incidente care au implicat răpirea, arestarea sau reținerea unor angajați din domeniul medical și a unor pacienți, fiind afectate în total 148 de persoane.

Efectele atacurilor se resimt mult timp

Consecințele unui atac asupra unui spital nu se limitează la persoanele aflate în unitatea medicală în momentul incidentului, a avertizat Musani.

Este pacientul care nu poate primi îngrijiri a doua zi, ambulanța care nu mai poate face următorul transfer, angajatul medical care nu se mai poate întoarce la muncă sau medicamentele care nu mai pot ajunge la alte unități, a explicat oficialul.

În Fâșia Gaza, toate cele 36 de spitale au suferit pagube până la sfârșitul anului 2025, potrivit OMS.

Peste 3.000 de atacuri în Ucraina

În Ucraina, OMS a verificat peste 3.000 de atacuri asupra sistemului medical de la începutul invaziei ruse la scară largă, în 2022.

Un depozit al OMS din Dnipro a fost lovit și distrus săptămâna trecută, iar organizația spune că numărul atacurilor asupra sistemului medical din Ucraina este în creștere.

„Asistăm și verificăm o creștere substanțială a numărului de atacuri” în Ucraina, a declarat Musani, adăugând că acestea afectează în mod clar capacitatea OMS de a furniza materiale și echipamente unităților medicale.

Și în Republica Democrată Congo, OMS a verificat 12 atacuri asupra sistemului medical de la declararea epidemiei mortale de Ebola în luna mai.

Potrivit lui Musani, aceste incidente au perturbat supravegherea epidemiologică, investigarea cazurilor, identificarea contacților, tratamentul pacienților și activitățile desfășurate în comunități. El a subliniat că astfel de atacuri nu afectează doar serviciile medicale, ci și capacitatea autorităților de a detecta și limita răspândirea unor epidemii.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Creștere spectaculoasă pentru FLYONE: trafic cu 60% mai mare și 90% dintre zboruri operate la timp
Creștere spectaculoasă pentru FLYONE: trafic cu 60% mai mare și 90% dintre zboruri operate la timp
Glovo lansează Power Up în Moldova, competiția dedicată startup-urilor locale
Glovo lansează Power Up în Moldova, competiția dedicată startup-urilor locale
Moldcell finalizează achiziția pachetului majoritar din OCN Prime Capital SRL și își consolidează ecosistemul de servicii digitale și financiare
Moldcell finalizează achiziția pachetului majoritar din OCN Prime Capital SRL și își consolidează ecosistemul de servicii digitale și financiare
Moldindconbank lansează schimb valutar 24/7 direct în aplicația MICB Mobile Banking
Moldindconbank lansează schimb valutar 24/7 direct în aplicația MICB Mobile Banking