O plajă romană antică, care a fost îngropată de erupţia Muntelui Vezuviu din anul 79 d.Hr., a fost redeschisă pentru public în parcul arheologic Herculaneum din sudul Italiei.

Plaja a fost repusă în funcţiune după ce lucrările de conservare din ultimii ani i-au restabilit nivelul original, inclusiv prin readucerea nisipului, scopul fiind acela de a le oferi vizitatorilor experienţa de a se plimba pe plajă aproape aşa cum era înainte de erupţie.

Herculaneum este un sit mai mic şi mai puţin cunoscut decât Pompeiul din apropiere şi, spre deosebire de vecinul său, primele victime ale Vezuviului au fost descoperite acolo abia în timpul săpăturilor din anii 1980 şi 1990, când au fost găsite scheletele a peste 300 de persoane în mai multe magazii de bărci, unde se crede că acestea s-au adăpostit în timp ce aşteptau să fie salvate pe mare de armata lui Pliniu cel Bătrân, comandantul naval roman care a încercat să salveze locuitorii celor două oraşe.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Una dintre victime a ajuns să fie cunoscută sub numele de „doamna cu inele” din cauza bijuteriilor găsite pe degetele ei.

Rămăşiţele unui bărbat ucis la doar câţiva paşi de ţărm, care astăzi se află la câteva sute de metri distanţă, au fost găsite în timpul săpăturilor din 2021, primele în acest loc în aproape 30 de ani.

Herculaneum, care a fost redescoperit în timpul săpării unui puţ la începutul secolului al XVIII-lea, se spune că a fost mai bogat decât Pompei, fiind excavate vile somptuoase decorate cu fresce şi podele din mozaic – inclusiv Casa Bicentenarului, care a fost descoperită în 1938.

Alte descoperiri au inclus materii organice de fructe şi pâine, precum şi mobilier din lemn şi sute de suluri de papirus carbonizate. În aprilie, cercetătorii au declarat că au descifrat pasaje dintr-un pergament de papirus, care au făcut lumină asupra ultimelor ore de viaţă ale lui Platon, o figură importantă în istoria filozofiei occidentale.

#Herculaneum #Italia #plaja

Diplomații francezi, germani și britanici elaborează propriul format de negocieri pentru încetarea războiului din Ucraina, cu scopul de a-și asigura un rol în acest proces și de a evita să fie excluși de administrația președintelui american Donald Trump, a relatat The New York Times, conform Kyiv Post.

Oficialii europeni au declarat că cele trei țări colaborează pentru a se asigura că Europa își menține o poziție la masa negocierilor. Parisul și Berlinul preiau inițiativa în formularea unei poziții comune la nivel european, în timp ce Londra participă cu prudență, din cauza unor considerente legate de relația sa cu Washingtonul.

Diplomații au subliniat că soluționarea conflictului din Ucraina și relațiile viitoare cu Rusia reprezintă chestiuni de securitate cruciale pentru Europa, ceea ce exclude dependența totală de Statele Unite, pe care le consideră din ce în ce mai imprevizibile. Deși liderii europeni recunosc că orice negocieri cu Moscova vor fi mediate de SUA, aceștia solicită garanții că un acord de pace nu va fi încheiat fără implicarea lor. Detaliile privind modelele de participare europeană aflate în prezent în discuție nu au fost făcute publice, transmite Digi24.

Manevrele diplomatice din Europa coincid cu dificultățile întâmpinate de Ucraina în numirea unui nou ambasador în SUA. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski se străduiește să găsească un candidat cu suficientă experiență, în urma demiterii anterioarei reprezentante, Olga Stefanîșina, pe 3 august. Liderul de la Kiev a confirmat că i-a oferit postul de ambasador Iuliei Sviridenko, care a ocupat funcția de prim-ministru până pe 16 iulie. Sviridenko a refuzat funcția.

Politicienii și foștii oficiali ucraineni au indicat că potențialii candidați ezită să accepte această funcție. Ivanna Klympush-Tsintsadze, o deputată din opoziție, a declarat că cei cu experiența necesară s-ar putea teme că nu se bucură de încrederea președintelui pentru a acționa eficient la Washington.

Postul de ambasador a rămas vacant în contextul în care Ucraina încearcă să obțină asistență militară suplimentară din partea Washingtonului, inclusiv permisiunea de a produce rachete de apărare aeriană Patriot sub licență. Zelenski a semnalat o scădere cu două treimi a livrărilor de rachete de apărare aeriană din partea aliaților, comparativ cu anul 2025.

Următorul trimis va fi, de asemenea, responsabil de gestionarea comunicărilor referitoare la orice inițiative de pace conduse de SUA și de demersurile pe lângă Congres pentru obținerea unui sprijin continuu.

Căutarea unui ambasador este îngreunată de contextul politic creat în urma recentei remanieri guvernamentale efectuate de Zelenski.

Demiterea, în luna iulie, a ministrului apărării, Mihailo Fedorov, a stârnit proteste și critici politice. Deputatul din opoziție Yaroslav Yurchyshyn a sugerat că liderul ucrainean ar putea amâna numirea unui nou reprezentant până după alegerile intermediare din SUA, pentru a evalua mai bine peisajul politic de la Washington.