O profesoară a înjunghiat mortal o elevă în vârstă de opt ani într-o şcoală elementară din Coreea de Sud, anunţă autorităţile citate de către agenţia sud-coreeană de presă Yonhap, relatează stirileprotv.ro.

Profesoara, în vârstă de aproximati 40 de ani, şi-a mărturisit crima după ce poliţiştii le-au descoprit luni seara, 10 februarie curent, pe ea şi pe fată, prezentând răni provocate de o armă albă într-o şcoală elementară în oraşul Daejeon (centru), potrivit Ypnhap.

Fata a fost condusă inconştientă la spital, unde a murit din cauza rănilor, potrivit agenţiei.

Profesoara prezenta răni provocate cu o armă albă la gât şi braţ, pe care probabil şi le-a provocat singură, potrivit Yonhap.

„Poliţia a descoperit că profesoara şi-a luat concediu din cauza unei depresii şi că a revenit la şcoală la sfârşitul anului”, potrivit Yonhap.

Victima a rămas la şcoală pentru a studia, după ore, şi urma să ia parte la un curs privat de artă.

Părinţii fetei au chemat poliţia, după ce au aflat că lipseşte de la cursul de artă, iar aceasta le-a găsit, către ora locală 18:00 (11:00, ora Moldovei), pe profesoară şi pe fată.

Coreea de Sud, una dintre cele mai sigure țări din lume, dar cu o serie de crime violente în ultimii ani

Profesoara a fost operată, iar poliţia a anunţat că-şi va relua interogatoriul mai târziu.

Coreea de Sud este în general o ţară foarte sigură – cu o rată a omuciderilor de 1,3 la 100 de mii de locuitori în 2021, potrivit statisticilor oficiale.

Media mondială a omuciderilor este de şase la o sută de mii de locuitori.

Însă Coreea de Sud a înregistrat o serie de crime violente foarte mediatizate în 2023, inclusiv mai multe atacuri cu cuţitul.

În august 2023, un profesor de liceu a fost înjunghiat, tot la Daejeon, situat la aproximativ 140 de kilometri sud de Seul.

În aceeaşi săptămnă, un bărbat a intrat cu maşina pe o stradă pietonală, în oraşul Bundang, în apropiere de Seul, după care a atacat clienţi ai unui magazin mare cu cuţitul şi a rănit 14 persoane.

În iulie 2023, o persoană a fost ucisă, iar alte trei au fost rănite în alt atac cu cuţitul, la Seul.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Coreea de Sud #cutit #elevă înjunghiată #mortal #profesoara

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.