O profesoară a înjunghiat mortal o elevă în vârstă de opt ani într-o şcoală elementară din Coreea de Sud, anunţă autorităţile citate de către agenţia sud-coreeană de presă Yonhap, relatează stirileprotv.ro.

Profesoara, în vârstă de aproximati 40 de ani, şi-a mărturisit crima după ce poliţiştii le-au descoprit luni seara, 10 februarie curent, pe ea şi pe fată, prezentând răni provocate de o armă albă într-o şcoală elementară în oraşul Daejeon (centru), potrivit Ypnhap.

Fata a fost condusă inconştientă la spital, unde a murit din cauza rănilor, potrivit agenţiei.

Profesoara prezenta răni provocate cu o armă albă la gât şi braţ, pe care probabil şi le-a provocat singură, potrivit Yonhap.

„Poliţia a descoperit că profesoara şi-a luat concediu din cauza unei depresii şi că a revenit la şcoală la sfârşitul anului”, potrivit Yonhap.

Victima a rămas la şcoală pentru a studia, după ore, şi urma să ia parte la un curs privat de artă.

Părinţii fetei au chemat poliţia, după ce au aflat că lipseşte de la cursul de artă, iar aceasta le-a găsit, către ora locală 18:00 (11:00, ora Moldovei), pe profesoară şi pe fată.

Coreea de Sud, una dintre cele mai sigure țări din lume, dar cu o serie de crime violente în ultimii ani

Profesoara a fost operată, iar poliţia a anunţat că-şi va relua interogatoriul mai târziu.

Coreea de Sud este în general o ţară foarte sigură – cu o rată a omuciderilor de 1,3 la 100 de mii de locuitori în 2021, potrivit statisticilor oficiale.

Media mondială a omuciderilor este de şase la o sută de mii de locuitori.

Însă Coreea de Sud a înregistrat o serie de crime violente foarte mediatizate în 2023, inclusiv mai multe atacuri cu cuţitul.

În august 2023, un profesor de liceu a fost înjunghiat, tot la Daejeon, situat la aproximativ 140 de kilometri sud de Seul.

În aceeaşi săptămnă, un bărbat a intrat cu maşina pe o stradă pietonală, în oraşul Bundang, în apropiere de Seul, după care a atacat clienţi ai unui magazin mare cu cuţitul şi a rănit 14 persoane.

În iulie 2023, o persoană a fost ucisă, iar alte trei au fost rănite în alt atac cu cuţitul, la Seul.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Coreea de Sud #cutit #elevă înjunghiată #mortal #profesoara

Europenii ar putea primi gaze naturale dintr-un zăcământ submarin de lângă Cipru începând cu martie 2028, a declarat ministrul cipriot al energiei, Michael Damianos, informează știrileprotv.ro.

Războiul din Ucraina și instabilitatea din Orientul Mijlociu determină Europa să caute surse alternative, iar Mediterana de Est devine o opțiune viabilă, transmit AP și ekathimerini.com.

Companiile TotalEnergies (Franța) și Eni (Italia) au decis luna trecută să exploateze zăcământul Cronos, de pe coasta de sud a Ciprului. Ar fi o premieră ca gaze din estul Mediteranei să ajungă pe piața europeană.

Conducta de la Cronos către Egipt (105 km distanță) va fi construită în 18 luni, iar gazele vor fi procesate la Damietta și lichefiate pentru transport naval către Europa. Costul proiectului este de aproximativ 2 miliarde de dolari, jumătate din estimările pentru alte zăcăminte, datorită apropierii de infrastructura existentă.

Cronos are peste 84,95 de miliarde de metri cubi de gaze, dar aproximativ 20% ar putea fi utilizate pentru nevoile interne ale Egiptului. Damianos a subliniat că veniturile pentru Cipru nu vor fi uriașe, dar importanța constă în debutul producției.

Șase zăcăminte de gaze lângă Cipru

Cronos este unul dintre cele șase zăcăminte descoperite în zona economică exclusivă a Ciprului. Două dintre acestea, Glaucus și Pegasus, dezvoltate de ExxonMobil și QatarEnergy, ar putea începe producția până în 2033. ExxonMobil plănuiește să își extindă explorările în zonă.

Un alt zăcământ, Aphrodite, de 158,57 miliarde de metri cubi, descoperit acum 15 ani, urmează să primească o decizie finală de dezvoltare în vara lui 2027, de la un joint-venture condus de Chevron. O parte din Aphrodite se află în apele israeliene, iar un arbitru va decide procentul cuvenit Israelului până luna viitoare.

Ciprul promovează și un proiect de interconectare electrică cu Europa (Great Seas Interconnector), susținut de investitorul francez Meridiam, care ar conecta Ciprul și Israelul la rețeaua europeană. Proiectul este însă blocat de birocrație legată de costuri, întrucât estimarea inițială de 2,2 miliarde de dolari ar putea fi depășită. UE a alocat deja 760 de milioane de dolari, iar Ciprul ar putea suporta până la 63% din costuri, ceea ce ar duce la creșterea prețurilor la energie. Se caută investiții private suplimentare pentru a reduce această povară.

Neptun Deep, aproape de debut în România

În România se fac pregătiri pentru punerea în producție a proiectului Neptun Deep, care include platforma offshore, 3 sisteme submarine, 10 sonde de producție – 4 deja forate în Pelican Sud și 6 în curs pe Domino – și stația de măsurare și control al gazelor de la țărm, din Tuzla.

„România va deveni cel mai mare produc, oferă bigger stage în UE” spune Christina Verchere, CEO OMV Petrom.

Producția anuală este estimată la aproximativ 8 miliarde de metri cubi de gaze naturale, adică aproape dublează producția actuală. Asta ar putea duce și la scăderea prețurilor, mai ales în contextul în care acum gazul e mai scump din cauza războiului din Iran.

Aristotel Jude, Romgaz: „Cred că după ce prețul administrat va expira după aprilie 2027, împreună cu curgerea gazelor din Neptun va asigura o ofertă superioară cererii, ceea ce nu va duce la altceva decât la formarea unui preț corect pentru consumatorul casnic și pentru cei industriali.”

De anul viitor, cei doi parteneri, Romgaz și OMV Petrom, vor comercializa separat cantitățile de gaz, împărțite în mod egal, iar prioritate ar urma să aibă România.