O sfidare! Ce părere are Sandu despre desemnarea lui Avornic, cunoscut ca avocatul lui Plahotniuc, în CSP

„Este o sfidare a intențiilor noastre de reformare a justiției”. Așa a comentat la emisiunea „Cutia Neagră” de la TV8 președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, decizia Academiei de Științe a Moldovei (AȘM) de a-l desemna pe Gheorghe Avornic, care a reprezentat interesele fostului lider al PDM, fugarul Vlad Plahotniuc, în funcția de membru al Consiliului Superior al Procurorilor (CSP) din partea societății civile. Ediția cu declarațiile șefei statului a fost difuzată în seara de joi, 27 ianuarie curent.

„E sunt foarte dezamăgită. Nu știu ce a fost asta, dar e o sfidare a acțiunilor noastre de curățare a justiției”.

Amintim că, pe data de 20 ianuarie 2022, AȘM l-a desemnat pe Gheorghe Avornic la funcția de membru CSP din partea societății civile. În prezent, el este președintele Senatului Universității de Studii Politice Economice Europene „Constantin Stere”, însă în presă au mai fost descrise detalii din cariera sa care l-au revoltat și pe ministrul Justiției, Sergiu Litvinenco.

ZdG.md a scris anterior că Gheorghe Avornic deține proprietăți și firme în România. A fost cercetat într-un dosar penal. În ianuarie 2014, familia acestuia deţinea 30 de firme în Republica Moldova şi România, el fiind fondator unic al Institutului Privat de Învăţământ Superior „Institutul Baltic de Ecologie, Politică şi Drept din Moldova”, deţinând şi o cotă de participare de 50% în Firma de producţie şi comerţ „Miledi” SRL. Pe numele soţiei sale, Ana Avornic, erau înscrise opt firme, iar fiica sa, Victoria Avornic, era fondatoare a altor 12 firme. Unele dintre firmele familiei apăreau ca acţionari în alte firme.

Totodată, sursa citată a avut acces la documente oficiale care demonstrau faptul că Gheorghe Avornic a desfăşurat mai multe afaceri pe teritoriul României. Pe numele lui figura o firmă cu sediul în Iaşi și a fost înscrisă şi o vilă în localitatea Lunca Jariştei din judeţul Buzău.

Se mai știe că este naşul de cununie al Violetei Cojocaru, fosta membră a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), și văr cu ex-vicepreşedinta Parlamentului, Liliana Palihovici.

#Gheorghe Avornic #Vlad Plahotniuc #CSP #Maia Sandu

În acest an, ora de iarnă se va schimba în noaptea de 25 spre 26 octombrie. Ceasurile se vor da înapoi cu o oră, astfel că ora 4:00 va deveni 3:00, transformând ziua de 26 octombrie în cea mai lungă din an, având 25 de ore. Acest eveniment are o tradiție îndelungată și multiple implicații atât pentru viața cotidiană, cât și pentru sănătate.

Schimbarea orei nu e doar o joacă, cu ceasul, e o bombă pentru ritmul natural al corpului. Când ceasurile sunt date înainte primăvara, lumina dimineții, motorul nostru biologic, ajunge prea târziu. Rezultatul? Corpul se trezește în întuneric, fără semnalul natural care îi spune: „Acum e timpul să te trezești!”.

Efecte concrete:

Hormonii de trezire dorm și ei: Cortizolul, hormonul care ne dă energie dimineața, nu se activează la timp. Primele ore ale zilei devin obositoare și lente.
Creierul e în ceață: Neurotransmițătorii esențiali pentru stare de spirit și concentrare – serotonina și dopamina – nu sunt stimulați corespunzător, crescând riscul de oboseală, iritabilitate și depresie.
Somnul e dat peste cap: Lumina suplimentară seara întârzie secreția de melatonină, hormonul care pregătește corpul pentru odihnă. Drept urmare, adormi mai târziu și dormi mai puțin.

Practic, schimbarea orei transformă dimineața într-un teren minat: corpul și creierul sunt confuzi, hormonii nu mai funcționează corect, iar energia și dispoziția scad dramatic.

De aceea, experții recomandă ceea ce fac deja zeci de țări care au renunțat la schimbarea orei: să păstrezi o oră standard permanentă, pentru ca lumina naturală să-ți alimenteze corect ritmul biologic, zi după zi.

Turcia – exemplul de succes al orei permanente

În 2016, Ankara a făcut mutarea curajoasă: ora permanentă. Autoritățile au raportat avantaje clare: beneficii economice și sociale – mai multă lumină după muncă, activități economice mai bine sincronizate cu restul lumii, economie mai stabilă, viață socială mai activă și reducerea riscurilor asociate cu schimbările de oră.

Europa – între promisiuni și stagnare în schimbarea orei

În 2018, Comisia Europeană a propus eliminarea schimbării ceasurilor. Bruxelles-ul anunța cu surle și trâmbițe sfârșitul schimbării orei. Parlamentul European a votat în favoarea acestei măsuri, dar decizia finală depinde de consensul Consiliului European, pentru că statele UE nu s-au pus de acord. În Moldova, schimbarea orei continuă fără un plan clar de renunțare.

SUA – o dezbatere care continuă despre ora de vară și ora de iarnă

Donald Trump a numit ora de vară „incomodă și costisitoare”, iar senatorul Marco Rubio a propus proiectul „Sunshine Protection Act”, care ar fi trebuit să elimine schimbarea orei. Însă inițiativa stagnează și acolo, în timp ce experții continuă să atragă atenția: prelungirea luminii de seară poate fi dăunătoare, mai ales dimineața, când corpul tău are nevoie de lumină naturală pentru a regla secreția hormonilor și neurotransmițătorilor esențiali.

Ce urmează în lume după renunțarea la schimbarea orei

Pe măsură ce dovezile privind efectele nocive asupra somnului, sănătății și siguranței se acumulează, tot mai multe țări ar putea urma exemplul Turciei și Arizonei. Din ce în ce mai mulți experți cer renunțarea definitivă la „jet lag-ul social” impus de ceas. Academia Americană de Medicină a Somnului pledează pentru ora standard permanentă: mai sănătoasă, mai sigură, mai logică – o decizie care ar putea salva vieți, reduce accidente și proteja sănătatea publică.

Până atunci, lumea rămâne împărțită: unii dorm liniștiți, alții continuă să se trezească atât cu ceasul cât și cu ritmul biologic dat peste cap.

Țări care au renunțat la schimbarea orei – cine a spus „stop”

Turcia, Rusia, Islanda, Egipt, Vietnam, India, Japonia, Coreea de Sud, China, Ecuador, Panama, Columbia – toate au pus capăt acestei practici. În ultimul deceniu li s-au alăturat și Azerbaidjan, Iran, Iordania, Namibia, Uruguay și mare parte din Mexic.