Deși în Republica Moldova ambii părinți au dreptul la concediu de îngrijire a copiilor, nu toți tații fac uz de această oportunitate. În ultimii zece ani a crescut procentul celor care participă la educarea copiilor, însă aproximativ 30% dintre ei nu se implică deloc în acest proces. Declarațiile au fost făcute de ministra muncii și protecției sociale, Natalia Plugaru, în contextul conferinței la nivel înalt privind drepturile sociale – Carta Socială Europeană, organizată la Chișinău, transmite IPN.

Ministra Natalia Plugaru a menționat că, în prezent, aproximativ 100 de mii de persoane rămân inactive pe piața muncii, dintre care 95% sunt femei cu vârste între 25 și 45 de ani. Aceasta a subliniat necesitatea continuării eforturilor pentru promovarea implicării egale a părinților în creșterea și educarea copiilor și pentru combaterea stereotipurilor de gen.

Directorul regional al Biroului Organizației Internaționale a Muncii pentru Europa și Asia Centrală, Peter Van Rooij, a declarat că Moldova se confruntă cu schimbări demografice majore, printre care scăderea natalității și fertilității, îmbătrânirea populației și migrația continuă către străinătate. Aceste evoluții afectează forța de muncă, cresc dependența economică și exercită presiuni tot mai mari asupra sistemelor de protecție socială.

Peter Van Rooij a subliniat că mulți cetățeni rămân excluși de pe piața muncii. Pentru a valorifica pe deplin potențialul acestora, este necesară o abordare care să sprijine oamenii pe întreaga durată a vieții, prin politici ce încurajează participarea la muncă, dezvoltarea competențelor și asigurarea protecției sociale universale.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Conferința la nivel înalt privind drepturile sociale – Carta Socială Europeană este organizată, în perioada 18-19 martie la Chișinău, de către MMPS, în parteneriat cu Consiliul Europei. Evenimentul reunește aproximativ 50 de delegații din statele membre ale Consiliului, instituții europene și organizații internaționale.

#copii #Moldova #tați

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.