Curs valutar
  • EUR
    20.1089
    -0.3401%
  • USD
    17.9200
    -0.0413%
  • RUB
    0.2197
    0.2276%
  • RON
    3.7663
    -0.2337%
  • UAH
    0.3945
    0.2028%

Toate știrile

06 noiembrie 2026

O treime dintre localitățile din Moldova NU au acces la apă publică. Canalizarea este lux pentru nouă din zece sate

27 Mai 2026, 16:34
 // Categoria: Societate // Autor:  Realitatea.md
27 Mai 2026, 16:34 // Societate //  Realitatea.md

Deși Republica Moldova continuă să extindă rețelele de alimentare cu apă și canalizare, datele publicate de Biroul Național de Statistică pentru anul 2025 arată că infrastructura de bază rămâne insuficient dezvoltată în multe zone ale țării. În prezent, 30,9% dintre localități nu au acces la sisteme publice de alimentare cu apă, iar 89,3% nu dispun de sisteme publice de canalizare.

Potrivit statisticilor oficiale, la sfârșitul anului trecut, doar 1.055 de localități din totalul celor existente în țară erau conectate la sisteme publice de alimentare cu apă, ceea ce reprezintă 69,1%. Chiar dacă indicatorul este în creștere față de 66,8% în 2024 și 60,3% în 2021, aproape una din trei localități continuă să depindă de fântâni, izvoare sau alte surse individuale.

Nordul țării rămâne în urmă

Diferențele regionale sunt semnificative. Cel mai înalt grad de conectare la rețelele publice de apă este în municipiul Chișinău, unde 91,4% dintre localități au acces la aceste servicii, urmat de UTA Găgăuzia cu 84,4%.

La polul opus se află regiunea de Nord, unde doar 54,9% dintre localități beneficiază de sisteme publice de alimentare cu apă. Cu alte cuvinte, aproape jumătate dintre localitățile din nordul țării nu sunt conectate la infrastructura publică de apă.

Canalizarea – cea mai mare restanță

Situația este mult mai gravă în ceea ce privește canalizarea. În 2025, doar 164 de localități aveau acces la sisteme publice de canalizare, reprezentând 10,7% din total. Chiar dacă numărul acestora a crescut cu 25,2% comparativ cu 2021, ritmul de dezvoltare rămâne insuficient pentru a reduce decalajele.

În mediul rural, accesul la canalizare este excepțional. Din cele 109 sate conectate la sisteme publice de canalizare, mii de gospodării din restul localităților continuă să utilizeze fose septice sau sisteme individuale.

Mai mult, localitățile rurale din raioanele Briceni, Drochia, Fălești, Ocnița, Rezina, Soroca, Cantemir și Vulcănești nu au avut deloc acces la sisteme publice de canalizare.

Investițiile continuă, dar necesarul rămâne uriaș

În 2025, lungimea rețelelor publice de distribuție a apei a ajuns la 22,4 mii kilometri, cu 715 kilometri mai mult decât în anul precedent. Totodată, au fost construiți peste 511 kilometri de rețele noi, cele mai multe în regiunile Nord și Centru.

Și infrastructura de canalizare a fost extinsă, rețeaua totală ajungând la 5,9 mii kilometri, cu 126 de kilometri mai mult decât în 2024. Cu toate acestea, raportul dintre cele două servicii arată un dezechilibru major: rețelele de apă sunt de aproape patru ori mai lungi decât cele de canalizare.

Pierderi mari de apă în sistem

Datele statistice relevă și o altă problemă structurală. În 2025 au fost captate 140,3 milioane de metri cubi de apă, însă consumatorilor le-au fost distribuite doar 103,8 milioane de metri cubi. Diferența de aproximativ 36,5 milioane de metri cubi reprezintă consumul propriu al operatorilor și pierderile din rețea.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

05 Nov. 2026, 21:42
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
05 Nov. 2026, 21:42 // Slider //  Ana Panaguța

Prim-ministrul Vasile Tofan spune că înțelege nemulțumirea oamenilor față de majorarea salariilor deputaților, mai ales în contextul în care populației i se cere să facă economii, iar pensiile nu pot fi majorate din lipsă de bani. Totuși, șeful Guvernului consideră că statul trebuie să ofere salarii decente pentru a atrage oameni competenți în Parlament și pentru a reduce riscul de corupție. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Cutia neagră” de la TV8.

Întrebat dacă a susținut personal majorarea, premierul a răspuns că este „un jucător de echipă” și că înțelege argumentul potrivit căruia salariile mici pot favoriza corupția.

Tofan a explicat că unii oameni renunță la locuri de muncă mai bine plătite în sectorul privat pentru a activa în instituțiile statului, însă veniturile din sectorul public nu le permit întotdeauna să-și întrețină familiile.

În același timp, premierul a criticat situațiile în care persoane care au lucrat toată viața în sectorul public, cu salarii oficiale mici, dețin case și mașini, își trimit copiii la școli străine și merg în vacanțe. Acesta s-a întrebat din ce surse provin banii pentru un asemenea stil de viață, dacă nu din salarii.

„Dacă vrem să vină oameni capabili, oameni care pot contribui, trebuie să-i plătim cu salarii cât de cât decente. Până la urmă, sunt oameni care iau decizii care ne pot costa miliarde de lei și vreau să ia decizii bune și să vină oameni capabili în Parlament”, a afirmat premierul.

Totodată, premierul a declarat că nu consideră normal ca salariul președintei țării să fie de două ori mai mic decât cel al unui sudor.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!