Oamenii de știință susțin că persoanele care suferă de COVID pentru o lungă perioadă de timp prezintă unele modificări la nivelul creierului, care le îngreunează gândirea și vorbirea. Un nou studiu a descoperit că aceste persoane au mai puține proteine protectoare în creier și niveluri mai ridicate de inflamație, ambele fiind legate de demență, relatează Daily Mail.
Pacienții care suferă de sindromul post-Covid (long Covid sau Covid de lungă durată) au, de asemenea, rezultate mai slabe la testele lingvistice, cum ar fi găsirea cuvântului potrivit sau înțelegerea semnificației anumitor cuvinte, care pot fi semne de ceață cerebrală.
În urma studiului care a inclus doar 17 persoane, cercetătorii intenționează să utilizeze rezultatele pentru a lansa analize la scară mai largă pentru a găsi cauzele Covidului de lungă durată.
„Din cunoștințele noastre, acesta este primul studiu controlat care arată modificări neurocognitive și ale sistemului nervos central specifice autodeclarate la pacienții cu Covid de lungă durată, ceea ce validează simptomele pe care le-au experimentat”, a declarat dr. Michael Lawrence, autorul principal al studiului și neuropsiholog la Corewell Health din Michigan.
Covidul de lungă durată este o afecțiune cronică, potrivit Sanador, care este determinată de o infecție virală cu virusul SARS-COV2, cu manifestări care persistă cel puțin trei luni de la momentul infecției .
Se estimează că 17 milioane de americani suferă de această afecțiune, potrivit Daily Mail.
Unii oameni pot prezenta doar dificultăți de respirație și oboseală, în timp ce alții pot prezenta doar ceață cerebrală și dificultăți de concentrare. Din acest motiv, diagnosticarea Covidului de lungă durată este o provocare.
Studiul, publicat în revista PLOS One, a analizat 17 pacienți cu vârste cuprinse între 25 și 60 de ani care au fost infectați anterior cu Covid cu cel puțin șase luni înainte. Pacienții, cu excepția unuia, au fost de sex feminin.
Participanții au completat interviuri despre simptomele lor persistente, care ar fi putut include ceață cerebrală, probleme de memorie, oboseală, anxietate sau depresie.
De asemenea, cercetătorii au efectuat teste cognitive pentru a evalua viteza de procesare, limbajul, învățarea și memoria, rezolvarea problemelor, multitasking-ul și concentrarea. Au fost prelevate și probe de sânge de la fiecare participant pentru a testa nivelurile ridicate ale hormonului de stres cortizol și inflamația.
Experții au constatat că pacienții Covid de lungă durată aveau niveluri cu 33% mai scăzute ale factorului de creștere nervoasă (NGF) în creier, o proteină care ajută la menținerea neuronilor din creier și din sistemul nervos central. Nivelurile scăzute de NGF au fost asociate cu afecțiuni neurocognitive precum boala Alzheimer și scleroza multiplă.
Pacienții aveau, de asemenea, cu 50% mai multă interleukină 10, o proteină care ajută la reglarea inflamației și a răspunsurilor imune în organism. Deși interleukina 10 controlează în mod normal inflamația, nivelurile ridicate pot avea efectul opus și pot crea mai multă inflamație în sistemul nervos central.
În plus, pacienții au obținut scoruri cu 30% mai mici la testele de procesare a limbajului, sugerând că boala declanșează inflamația în centrele de limbaj ale creierului.
Echipa a constatat, de asemenea, că pacienții cu Covid de lungă durată erau cu 75 la sută mai predispuși decât pacienții sănătoși să sufere o înrăutățire a calității vieții, în general. De asemenea, aceștia prezentau un risc cu 61% mai mare de a suferi de durere sau disconfort general.
„Serviciile suplimentare, cum ar fi terapia logopedică, psihoterapia pentru reducerea stresului și încorporarea medicamentelor care vizează oboseala și ceața mentală ar putea fi, de asemenea, elemente ale creării unui plan de tratament de succes”. a precizat Dr. Lawrence.
