Ministra de Externe a României, Oana Țoiu, a comentat, la cererea Europei Libere, reținerile de buletine de identitate românești de la moldoveni, la graniță, sub bănuiala că ar fi declarat domicilii fictive în țara vecină. Presa de pe ambele maluri ale Prutului a relatat săptămâna aceasta că de la începutul anului curent polițiștii de frontieră români le-au reținut „pentru verificări” buletinele de identitate românești la cel puțin 870 de cetățeni moldoveni, sub bănuiala că ar putea avea domicilii fictive în România.
Într-un interviu acordat Ancăi Grădinaru de la Europa Liberă România, la București, axat mai mult pe relația României cu NATO, șefa diplomației române a spus mai întâi că redobândirea cetățeniei române de către moldovenii de peste Prut este ceva pozitiv.
„A fost un lucru foarte bun că România a deschis practic ușile pentru cetățenie, în special pentru cetățeni ai Republicii Moldova”, a spus Țoiu, sugerând apoi că acest proces „colosal” de important ar contribui la ancorarea R. Moldova în Europa.
„Mulți dintre acești cetățeni au ales, de exemplu, să lucreze sau să studieze și în alte țări din Uniunea Europeană și și dacă s-au întors acasă, s-au întors foarte clar cu această direcție pro-europeană. Pentru România este extrem de important ca vecinii noștri să nu urmeze calea Rusiei, ci să rămână angajați pe un drum european”, a spus Țoiu.
Țoiu a recunoscut că de-a lungul timpului „în spațiul public” au fost și „suspiciuni” legate de procesul redobândirii cetățeniei române, mai concret de Autoritatea Națională pentru Cetățenie, dar și de „alte instituții”.
În privința buletinelor, Țoiu a spus că sunt alte instituții ale statului român mai abilitate să clarifice situația.
Pentru moldovenii cu cetățenie română, este important să aibă buletin de identitate, pe lângă pașaport, mai ales pentru rezolvarea unor probleme administrative în România vecină, de la deschiderea unui cont bancar până la perfectarea alocației pentru copil sau înscrierea unei mașini în circulație.
Ca să aibă buletin cu o adresă românească în el, mulți moldoveni au recurs la trucul cu domiciliul fictiv. Presa a relatat că au fost cazuri în care mii de moldoveni „locuiau” la aceeași adresă românească. Recordul ar fi fost 16.000 de persoane, potrivit unei recente emisiuni a postului Euronews România, citată de RFI.
De-a lungul timpului, autoritățile din România au avut mai multe operațiuni de depistare a unor asemenea scheme, cum au fost și cele recente de la granița de pe Prut.
Poliția română spune că moldovenii care s-au trezit cu buletinul ridicat acolo nu trebuie să se teamă dacă au domiciliu real în România, dar dacă în urma verificărilor românii constată că este vorba de domiciliu fictiv, se poate merge până la anularea buletinului.
Chestiunea „moldoveană” nu este singura problematică pentru autoritățile române care se ocupă de acte de identitate.
În urmă cu câțiva ani, România a pierdut un proces intentat în instanțele europene de un român stabilit în altă țară din UE. El nu a înțeles de ce atunci când și-a declarat domiciliul în străinătate i-a fost ridicat buletinul de identitate, iar el ar rămas doar cu pașaportul. Buletinul – se știe – este mai comod de purtat în situațiile când trebuie să ai un act la tine, și cu el se poate călători în interiorul UE, fără să mai iei și pașaportul.
Justiția europeană i-a dat dreptate reclamantului român, constatând că practica poliției române încalcă dreptul la liberă circulație, iar autoritățile române promit acum că odată ce se va generaliza buletinul de identitate electronic, el va fi distribuit și românilor cu domiciliul în străinătate, prin ambasade, fără deplasare în țară. La ultima solicitare de informație pentru o dată la care s-ar putea întâmpla asta, autoritățile române vorbeau de sfârșitul anului curent.
