Ministra de Externe a României, Oana Țoiu, a comentat, la cererea Europei Libere, reținerile de buletine de identitate românești de la moldoveni, la graniță, sub bănuiala că ar fi declarat domicilii fictive în țara vecină. Presa de pe ambele maluri ale Prutului a relatat săptămâna aceasta că de la începutul anului curent polițiștii de frontieră români le-au reținut „pentru verificări” buletinele de identitate românești la cel puțin 870 de cetățeni moldoveni, sub bănuiala că ar putea avea domicilii fictive în România.

Într-un interviu acordat Ancăi Grădinaru de la Europa Liberă România, la București, axat mai mult pe relația României cu NATO, șefa diplomației române a spus mai întâi că redobândirea cetățeniei române de către moldovenii de peste Prut este ceva pozitiv.

„A fost un lucru foarte bun că România a deschis practic ușile pentru cetățenie, în special pentru cetățeni ai Republicii Moldova”, a spus Țoiu, sugerând apoi că acest proces „colosal” de important ar contribui la ancorarea R. Moldova în Europa.

„Mulți dintre acești cetățeni au ales, de exemplu, să lucreze sau să studieze și în alte țări din Uniunea Europeană și și dacă s-au întors acasă, s-au întors foarte clar cu această direcție pro-europeană. Pentru România este extrem de important ca vecinii noștri să nu urmeze calea Rusiei, ci să rămână angajați pe un drum european”, a spus Țoiu.

Țoiu a recunoscut că de-a lungul timpului „în spațiul public” au fost și „suspiciuni” legate de procesul redobândirii cetățeniei române, mai concret de Autoritatea Națională pentru Cetățenie, dar și de „alte instituții”.

În privința buletinelor, Țoiu a spus că sunt alte instituții ale statului român mai abilitate să clarifice situația.

Pentru moldovenii cu cetățenie română, este important să aibă buletin de identitate, pe lângă pașaport, mai ales pentru rezolvarea unor probleme administrative în România vecină, de la deschiderea unui cont bancar până la perfectarea alocației pentru copil sau înscrierea unei mașini în circulație.

Ca să aibă buletin cu o adresă românească în el, mulți moldoveni au recurs la trucul cu domiciliul fictiv. Presa a relatat că au fost cazuri în care mii de moldoveni „locuiau” la aceeași adresă românească. Recordul ar fi fost 16.000 de persoane, potrivit unei recente emisiuni a postului Euronews România, citată de RFI.

De-a lungul timpului, autoritățile din România au avut mai multe operațiuni de depistare a unor asemenea scheme, cum au fost și cele recente de la granița de pe Prut.

Poliția română spune că moldovenii care s-au trezit cu buletinul ridicat acolo nu trebuie să se teamă dacă au domiciliu real în România, dar dacă în urma verificărilor românii constată că este vorba de domiciliu fictiv, se poate merge până la anularea buletinului.

Chestiunea „moldoveană” nu este singura problematică pentru autoritățile române care se ocupă de acte de identitate.

În urmă cu câțiva ani, România a pierdut un proces intentat în instanțele europene de un român stabilit în altă țară din UE. El nu a înțeles de ce atunci când și-a declarat domiciliul în străinătate i-a fost ridicat buletinul de identitate, iar el ar rămas doar cu pașaportul. Buletinul – se știe – este mai comod de purtat în situațiile când trebuie să ai un act la tine, și cu el se poate călători în interiorul UE, fără să mai iei și pașaportul.

Justiția europeană i-a dat dreptate reclamantului român, constatând că practica poliției române încalcă dreptul la liberă circulație, iar autoritățile române promit acum că odată ce se va generaliza buletinul de identitate electronic, el va fi distribuit și românilor cu domiciliul în străinătate, prin ambasade, fără deplasare în țară. La ultima solicitare de informație pentru o dată la care s-ar putea întâmpla asta, autoritățile române vorbeau de sfârșitul anului curent.

#buletine romanesti #Oana Toiu

Viitorii profesori ar putea începe practica pedagogică încă din primul semestru de facultate, iar la absolvire ar urma să susțină o probă de predare. Schimbările fac parte dintr-un nou model de formare a cadrelor didactice, propus de Ministerul Educației și Cercetării, care pune mai mult accent pe experiența din școli și pe pregătirea practică a studenților.

Potrivit proiectului, studiile universitare pentru viitorii pedagogi ar urma să aibă o structură comună, indiferent de instituția în care învață, și să îmbine cinci componente: pregătirea de specialitate, didactica disciplinei, psihopedagogia, practica pedagogică și cercetarea educațională. Astfel, studenții nu s-ar limita la acumularea cunoștințelor teoretice, ci ar învăța și cum să le aplice la clasă. De exemplu, după ce studiază o metodă de predare, ar putea să o testeze în timpul practicii, să observe reacțiile elevilor și să analizeze ce trebuie îmbunătățit la următoarea lecție.

Un rol important în acest proces ar urma să-l aibă mentorii din școli și grădinițe. La început, studenții ar asista la lecții, apoi ar preda anumite secvențe sub îndrumarea unui profesor cu experiență, iar treptat ar ajunge să susțină ore de sine stătător. Pentru ca acest lucru să fie posibil, proiectul prevede crearea unei rețele naționale de instituții de învățământ în care viitorii profesori să-și desfășoare practica. Mentorii și cadrele universitare ar planifica împreună activitățile, ar urmări lecțiile și ar evalua evoluția studenților.

Pe lângă pregătirea pentru predare, viitorii pedagogi ar urma să învețe cum să asigure incluziunea și siguranța copiilor, cum să le susțină bunăstarea și cum să folosească responsabil tehnologia și inteligența artificială. Experiențele din școli ar fi analizate și în cadrul unor seminare, unde studenții ar discuta despre dificultățile întâlnite și despre soluțiile pe care le pot aplica.

Proiectul a fost prezentat și discutat în cadrul unor consultări publice organizate de MEC la Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”, Universitatea de Stat din Moldova și Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți. La evenimentul de la UPS „Ion Creangă”, ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, a declarat că pregătirea universitară trebuie să fie mai apropiată de realitățile din școli, iar colaborarea dintre universități și instituțiile de învățământ trebuie consolidată.

„Ne dorim ca viitorii profesori să beneficieze de o pregătire cât mai apropiată de realitățile din școală. De aceea, este important să oferim mai mult spațiu practicii pedagogice și să consolidăm colaborarea dintre universități și instituțiile de învățământ. Consultările publice reprezintă o oportunitate de a colecta propuneri pentru îmbunătățirea Concepției, iar în următoarele săptămâni vom continua acest proces și vom prezenta o propunere de plan-cadru pentru dezbateri”, a spus ministrul.

La rândul său, directoarea Institutului Național pentru Educație și Leadership, Viorica Andrițchi, a explicat că practica va fi pusă în centrul pregătirii viitorilor educatori, învățători și profesori.

Concepția prevede trei ani de studii de licență și doi ani de master. Absolvenții de licență ar putea preda în învățământul primar și gimnazial, însă ar trebui să finalizeze un master profesional cu profil didactic în cel mult cinci ani de la prima angajare. Pentru a preda la liceu, diploma de master ar fi obligatorie.

Accesul în profesie ar urma să fie posibil și pentru absolvenții altor domenii, prin intermediul modulului psihopedagogic, al programelor de calificare sau recalificare și al masteratelor didactice complementare.

Noul model ar urma să fie aplicat treptat, începând cu studenții admiși în anul universitar 2027–2028. Cei care sunt deja înscriși la studii ar urma să le încheie conform cerințelor actuale. Proiectul Concepției a fost publicat pentru consultări la 21 octombrie.

Documentul a fost elaborat după analiza programelor de studii de la cele trei universități din țară și a unor modele de formare din Austria, Estonia, Finlanda și Elveția. MEC a luat în calcul și experiența profesională a peste 1.000 de absolvenți ai programelor din domeniul științelor educației. Analiza a arătat că pregătirea viitorilor profesori diferă de la o universitate la alta, iar unii absolvenți, chiar dacă au rezultate academice bune, întâmpină dificultăți atunci când trebuie să aplice teoria în fața unei clase de elevi.

Reforma este însoțită și de măsuri de sprijin pentru tinerii care aleg profesia didactică. De la 1 septembrie 2026, bursele au fost majorate cu 40%, iar tinerii specialiști eligibili, repartizați în funcții didactice, pot beneficia de indemnizații de până la 375.000 de lei, precum și de mentorat și reducerea normei didactice în primii ani de activitate.