Agenda autorităților Republicii Moldova în domeniul îmbunătățirii sistemului de protecție socială a populației și aportul PNUD în țara noastră. Sunt subiecte discutate de ministrul Muncii, Alexei Buzu, deputatul Dan Perciun și Directoarea Biroului regional PNUD pentru Europa și CSI, Ivana Živković, la o întrevedere în Parlament.

Responsabilii legislativului anunță că la discuții a participat și Reprezentanta rezidentă PNUD în Republica Moldova, Dima Al-Khatib.

„Oficialii au vorbit despre digitalizarea serviciilor sociale, modernizarea sistemului de determinare a dizabilității, continuarea perfecționării și diversificării mecanismelor de îngrijire a copilului. Președintele Comisiei protecție socială, sănătate și familie, Dan Perciun, a prezentat realizările pe care Moldova le-a obținut în acest sens, inclusiv perfecționarea cadrului legislativ și adaptarea celui regulator conex. Totodată, Dan Perciun a punctat că Moldova are nevoie de expertiza și asistența partenerilor în implementarea reformelor respective, ținând cont de practicile reușite din statele UE”, se arată în comunicat.

Atât președintele comisiei parlamentare, cât și ministrul au primit asigurări că PNUD rămâne deschis pentru suport și asistență în realizarea reformelor structurale în domeniul protecției sociale din țara noastră.

În cadrul întrevederii, Dan Perciun și Ivana Živković au mai vorbit și despre sprijinul PNUD pentru comunitățile locale afectate de războiul din Ucraina și despre eforturile de depășire a crizei energetice.

#Alexei Buzu #Dan Perciun #întrevedere #PNUD

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.