Cererea crescută de echipamente de protecție, în pandemia de coronavirus, a adus încă și mai mare presiune într-o problemă globală deja scăpată de sub control, poluarea cu plastic, arată un studiu recent, realizat de mai mulți profesori de la Universitatea Nanjing, China, și Universitatea din California, SUA. Deșeurile de plastic – mănuși, măști, viziere și alte echipamente de protecție – care au ajuns în oceane în ultimii doi ani cântăresc cât 1.400 de autobuze.

„Pandemia de COVID-19 a dus la o creștere a cererii de echipamente din plastic de unică folosință, care intensifică presiunea existentă deja a problemei globale a poluării. Plasticul ajuns în oceane poate fi transportat de apă pe distanțe foarte lungi, afectând, astfel, fauna și flora marină”, scriu autorii studiului, publicat în jurnalul online PNAS.

De la începutul pandemiei, aproximativ 8,7 milioane de tone de deșeuri din plastic au fost generate de statele lumii, potrivit cercetării. Din acestea, 26.000 de tone sunt reprezentate de echipamente de protecție împotriva COVID.

În topul continentelor generatoare de poluare cu plastic se află Asia, cu 46%, urmată de Europa, cu 24%, și America de Nord și Sud, cu 22%.

Aproape 90% dintre deșeuri provin de la spitale

Studiul mai arată că cea mai mare cantitate de deșeuri rezultate din echipamentele de protecție, adică peste 87%, vine din spitale. Echipamentele de protecție purtate de populație reprezintă doar în jur de 8% din total. 5% sunt kiturile de testare și ambalajele.

„Asta generează o problemă de lungă durată pentru mediu”, spun cercetătorii, care atrag atenția că e nevoie de un management mai bun al deșeurilor medicale, mai ales în țările cel mai afectate de pandemie.

Sutele de tone de măști, mănuși, kituri de testare și viziere au fost transportate în oceane de la începutul pandemiei până în august anul acesta prin 369 de râuri, mai scrie în cercetarea publicată în PNAS.

73% din cele 26.000 de tone de deșeuri de plastic ajunse în oceane au fost transportate de râurile din Asia, iar 11%, de apele curgătoare din Europa, unde Dunărea a transportat cele mai multe: 1.700 de tone.

Cercetătorii estimează că la sfârșitul acestui secol, aproape toate deșeurile din plastic asociate pandemiei de COVID-19 vor ajunge fie pe fundul oceanului (aproape 30%), fie pe plaje (puțin peste 70%).

Mască de protecție găsită în stomacul unui pinguin Magellan

Un alt studiu, dat publicității în luna martie a acestui an, arată impactul pe care pandemia de COVID-19 l-a avut și îl are, în continuare, asupra animalelor. Măștile și mănușile care îi protejează pe oameni de coronavirus, odată aruncate, se dovedesc letale pentru faună, este concluzia cercetării.

Oceanele lumii, poluate cu 26.000 de tone de plastic provenit din echipamentele de protecție împotriva COVID
Fauna marină e afectată de deșeurile crizei COVID
Printre primele victime ale echipamentelor de protecție folosite în pandemie a fost un măcăleandru prins într-o mască de protecție în Canada, în aprilie anul trecut. De-atunci și până în prezent au existat mai multe incidente. De exemplu, au fost găsiți morți, prinși tot în măști, un pește, în SUA și un crab, în Franța. Un alt pește a fost găsit prins în degetul unei mănuși, în Olanda, iar un pinguin Magellan din Brazilia, specie cotată cu „îngrijorare” din cauza scăderii populației, a murit după ce a înghițit o mască de protecție.

De asemenea, o maimuță din Malaysia a încercat să mănânce o mască, se mai arată în studiu. Cercetătorii au descoperit că animale de companie, în special câini, au înghițit, de asemenea, astfel de echipamente de protecție.

Secretarul britanic al Apărării, Wes Streeting, a afirmat, marți, 27 octombrie, că președintele rus Vladimir Putin „ne pune la încercare și testează hotărârea NATO” și a avertizat că Marea Britanie și Alianța Nord-Atlantică trebuie să fie pregătită pentru scenariul în care „se află în război cu Rusia”, scrie mediafax.ro.

Potrivit The Guardian, el a mai spus că „trebuie să fim pregătiți pentru un scenariu în care Regatul Unit și NATO se vor afla în război cu Rusia”, aducând în discuțiile afirmațiile făcute de Putin înaintea invaziei din Ucraina, contrare acțiunilor întreprinse ulterior.

„Nu pentru că ne dorim războiul – nu avem nimic împotriva poporului rus și nu dorim un război cu Rusia; NATO este o alianță defensivă –, dar când Putin ne asigură că nu are intenția de a provoca un război cu NATO, ne amintim de ceea ce a spus despre Ucraina cu doar câteva zile înainte de invazie”, a subliniat secretarul britanic al Apărării, potrivit sursei citate.

El a continuat spunând că NATO este pregătită „să apere fiecare centimetru din teritoriul său” și a reitera continuarea sprijinului pentru Ucraina.

„Cu cât suntem mai pregătiți să facem față Rusiei, să apărăm fiecare centimetru din teritoriul NATO, cu atât este mai puțin probabil să ne regăsim în acel scenariu. Polonia este unul dintre cei mai mari și, cu siguranță, cel mai de încredere prieten al nostru din Europa, iar noi prețuim și apreciem foarte mult această prietenie”, a adăugat Wes Streeting.

Declarațiile acestuia vin după ce în urmă cu două săptămâni, directorul general al MI5, Sir Ken McCallum, a descris Rusia drept „agresorul numărul unu” și a acuzat Moscova că desfășoară un război hibrid, încercând însă să rămână sub pragul care ar putea provoca un răspuns colectiv al NATO.

Potrivit lui McCallum, Kremlinul încearcă să destabilizeze statele europene în timp ce ofensiva sa militară din Ucraina înregistrează progrese reduse, obținute cu costuri foarte mari.