Baykar va produce în Ucraina dronele Bayraktar TB2 și Bayraktar Akinci. Directorul companiei turcești, Haluk Bayraktar, a primit licența, iar fabrica urmează să fie deschisă în 2025, scrie Forbes Ukraine.

Haluk Bayraktar, care este fratele ginerului președintelui turc Recep Tayyip Erdogan, a declarat că lucrările la subsidiara locală Avia Ventures din Ucraina decurg conform planului și vor fi finalizate până la data deschiderii, în 2025.

„Am obținut permisiunea Turciei pentru producția completă de drone Baykar TB2 și Akinci în Ucraina”, a spus Bayraktar.

Investițiile planificate pentru construcția unității constituie 95,5 milioane USD.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Avia Ventures a fost înregistrată pentru prima dată la Kiev în 2019 și la începutul anului trecut a primit o licență de import și export de produse militare. Aceasta este una dintre primele și singurele companii din țară, din structura căreia face parte un fondator străin și deține o licență pentru sisteme de apărare”, a precizat directorul executiv al companiei.

Potrivit lui Bayraktar, cea mai mare parte a lucrărilor pregătitoare la noua unitate sunt deja în curs de desfășurare, viitoarea fabrică urmând să fie conectată la electricitate în luna iulie.

Modelul Bayraktar TB2 a ajuns atât de popular în țara vecină, încât ucrainenii au compus cântece despre el, iar unele persoane publice au lansat campanii de strângere de fonduri pentru achiziţionarea mai multor armamente de acest tip.

#armament #Bayraktar #drona #fabrica #Ucraina

Atacurile rusești asupra infrastructurii de transport și export a Ucrainei amenință inclusiv rutele comerciale care traversează frontiera cu Republica Moldova. Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a avertizat marți, 20 octombrie, în Parlamentul European, că distrugerea infrastructurii logistice provoacă economiei ucrainene pierderi estimate la 60 de milioane de euro pe zi, în timp ce coridoarele alternative de export devin tot mai vulnerabile, transmite BANI.MD.

Potrivit oficialului european, Rusia nu mai vizează doar porturile ucrainene de la Marea Neagră, ci și infrastructura care permite transportarea mărfurilor pe cale terestră, inclusiv prin punctele de trecere a frontierei cu Republica Moldova, România și Polonia.

Aceste rute au devenit esențiale pentru exporturile ucrainene după declanșarea invaziei rusești, în condițiile în care atacurile asupra infrastructurii portuare au obligat Kievul să caute alternative pentru transportul cerealelor și al altor produse către piețele internaționale.

Kallas a atras atenția că pierderile economice provocate de atacurile asupra infrastructurii de export ajung la aproximativ 60 de milioane de euro zilnic. Estimarea ilustrează amploarea presiunii exercitate asupra economiei ucrainene, pentru care veniturile din exporturi reprezintă o sursă importantă de valută.

În același timp, șefa diplomației europene a subliniat că exporturile de cereale prin coridoarele de solidaritate ale Uniunii Europene au crescut cu aproape două milioane de tone începând din luna iulie. Totuși, intensificarea atacurilor amenință funcționarea acestor trasee și poate provoca noi întârzieri și costuri suplimentare pentru transportatori.

Situația are implicații directe pentru Republica Moldova, care se află la intersecția unor coridoare logistice dintre Ucraina, România și Uniunea Europeană. Infrastructura feroviară și rutieră moldovenească poate fi utilizată pentru transportul cerealelor ucrainene către porturile românești, inclusiv Constanța, dar și către alte piețe europene.

În ultimele luni, autoritățile de la Chișinău și Kiev au discutat posibilitatea extinderii transporturilor feroviare de cereale prin Republica Moldova. Negocierile au vizat inclusiv tarifele de tranzit și volumele de marfă care ar putea fi transportate prin rețeaua Căii Ferate din Moldova.

Avertismentul european apare într-un moment în care piața mondială a cerealelor se confruntă cu noi presiuni. Kallas a declarat că prețurile internaționale au atins cel mai ridicat nivel din februarie 2023, pe fondul dificultăților de export și al riscurilor pentru securitatea alimentară.