Cancelarul german Olaf Scholz a avertizat marți cetățenii germani că vor avea de înfruntat dificultăți financiare din cauza crizei bugetare generate de decizia recentă a Curții Constituționale, potrivit AFP.

Curtea Constituțională, cea mai înaltă instanță din Germania, a șocat opinia publică pe 15 noiembrie, anulând transferul a 60 de miliarde de euro din credite neutilizate către finanțarea investițiilor ecologice strategice și sprijinirea industriei. Guvernul de la Berlin încerca să utilizeze acest fond special legat de pandemia de coronavirus, respectând în același timp o reglementare națională care limitează strict deficitul public.

Decizia Curții a fost o lovitură dură pentru administrația condusă de Scholz, fiind descrisă drept „o catastrofă” de către AFP, care a remarcat că economia Germaniei a început să manifeste primele semne de panică.

Încă din timpul mandatului predecesoarei sale, Angela Merkel, Germania a adoptat modelul de rigurozitate bugetară britanic, limitând îndatorarea mai drastic decât cerințele Uniunii Europene, care stabilesc o limită anuală de 3% din produsul intern brut. „Frâna datoriei,” introdusă în Constituția germană din 2009, impune o creștere a deficitului public de maxim 0,35% pe an, cu excepția situațiilor excepționale. Aceste excepții au fost declarate pentru o perioadă de trei ani, începând din 2020, ca răspuns la pandemie, și apoi la războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În 2023, Berlinul a utilizat credite dintr-un fond special destinat compensării efectelor crizei sanitare doar în 2021, când plafonul de îndatorare era suspendat. Acesta a fost principalul motiv pentru care Curtea Constituțională s-a opus guvernului.

În replică, Scholz a anunțat în parlament că la sfârșitul anului va înceta protecția împotriva inflației prin reducerea facturilor la gaze și energie electrică pentru familii și firme, măsură care era planificată inițial să continue în prima parte a anului viitor. Cancelarul a recunoscut că decizia Curții Constituționale creează „o nouă realitate” pentru Germania, care „va afecta capacitatea țării noastre de a atinge obiective importante” de investiții în infrastructură.

Guvernul are în plan să solicite o nouă derogare de la limitarea îndatorării în 2023, revenind asupra unei promisiuni anterioare. Deficitul pentru anul curent va crește cu 45 de miliarde de euro.

Criza bugetară se transformă și în criză politică, notează AFP. Coaliția tripartită dintre social-democrați, ecologiști și liberali, condusă de Scholz, se confruntă cu o opinie publică negativă: potrivit unui sondaj recent al televiziunii ZDF, 60% dintre germani sunt nemulțumiți de activitatea guvernului. Cele trei partide guvernamentale au acum doar 35% din intențiile de vot, mult sub majoritate, în timp ce partidele de extremă dreaptă și conservatorii din opoziție câștigă teren în preferințele electoratului.

Markus Soeder, liderul conservatorilor din Bavaria, a cerut alegeri anticipate, la fel ca și extremiștii de stânga și de dreapta.

Cancelarul este obligat să aplice „frâna datoriei,” denumită de adversarii săi „frâna investițiilor,” însă coaliția guvernamentală este divizată: social-democrații lui Scholz și ecologiștii cer flexibilitate, în timp ce liberalii din FDP, conduși de ministrul de finanțe Christian Lindner, susțin rigurozitatea bugetară. În aceste condiții, obținerea majorității parlamentare de două treimi necesare pentru o reformă pare imposibilă.

Între timp, investițiile în Germania întârzie, iar creșterea economică este blocată. Moritz Kraemer, economist-șef al băncii LBBW, consideră că „frâna datoriei” va împiedica dezvoltarea, iar finanțarea cheltuielilor majore planificate pentru infrastructură, apărare și protecție socială va fi posibilă doar prin împrumuturi suplimentare sau prin creșterea taxelor și impozitelor.

#economie #Germania #Olaf Sholz

Ihor Malcevski, în vârstă de 69 de ani, se afla în sediul Academiei Naționale de Științe a Ucrainei, luni, 28 septembrie, când clădirea istorică a fost lovită de o dronă a forțelor ruse, transmite hotnews.ro.

În atacul de luni de la Academia de Științe din Kiev a murit o persoană și au fost rănite alte trei, potrivit autorităților locale. În proximitatea clădirii construite în secolul al XIX-lea se află ambasada Germaniei, Opera Națională, Catedrala Sfântul Vladimir și o serie de clădiri guvernamentale, a scris The Guardian.

Malcevski, director adjunct al unui departament în cadrul instituției, privea de la fereastra biroului său situat la etajul 3, în timp ce fumul negru și dens ieșea din clădire.

„Gândurile mele se îndreptau spre un singur lucru: cum să mă salvez din această situație”, a povestit el, luni, pentru Reuters.

Frica de înălțime nu l-a împiedicat să iasă pe fereastră și să se cațere pe o cornișă de pe fațada imobilului, pentru a scăpa de fumul și flăcările din interior.

„În primele secunde nu înțelegi – apoi mintea se pune în funcțiune și începe să analizeze ce s-a întâmplat”, a mai spus bărbatul în interviul acordat din locuința pe care o are în afara Kievului.

În cele din urmă, Malcevski a coborât pe o scară pe care o sprijiniseră salvatorii de clădire.

Comparat în glumă de nepoți cu „Spider-Man” după ce a ieșit pe fereastră

La fața locului s-au deplasat și membrii familiei sale, pe care Malcevski i-a sunat la scurt timp după ce a fost salvat.

Omul de știință este căsătorit și are doi copii adulți și șapte nepoți.

Malcevski, pe care nepoții l-au comparat în glumă cu „Spider-Man” după ce au văzut imaginile pe YouTube, a spus că Ucraina ar trebui să continue lupta pentru a slăbi Rusia, în ciuda încercărilor de relansare a negocierilor de pace susținute de SUA.

Un oficial american a declarat marți că emisarul președintelui rus Vladimir Putin, Kirill Dmitriev, a purtat discuții „constructive” cu omologii săi americani.