Cancelarul german Olaf Scholz a avertizat marți cetățenii germani că vor avea de înfruntat dificultăți financiare din cauza crizei bugetare generate de decizia recentă a Curții Constituționale, potrivit AFP.

Curtea Constituțională, cea mai înaltă instanță din Germania, a șocat opinia publică pe 15 noiembrie, anulând transferul a 60 de miliarde de euro din credite neutilizate către finanțarea investițiilor ecologice strategice și sprijinirea industriei. Guvernul de la Berlin încerca să utilizeze acest fond special legat de pandemia de coronavirus, respectând în același timp o reglementare națională care limitează strict deficitul public.

Decizia Curții a fost o lovitură dură pentru administrația condusă de Scholz, fiind descrisă drept „o catastrofă” de către AFP, care a remarcat că economia Germaniei a început să manifeste primele semne de panică.

Încă din timpul mandatului predecesoarei sale, Angela Merkel, Germania a adoptat modelul de rigurozitate bugetară britanic, limitând îndatorarea mai drastic decât cerințele Uniunii Europene, care stabilesc o limită anuală de 3% din produsul intern brut. „Frâna datoriei,” introdusă în Constituția germană din 2009, impune o creștere a deficitului public de maxim 0,35% pe an, cu excepția situațiilor excepționale. Aceste excepții au fost declarate pentru o perioadă de trei ani, începând din 2020, ca răspuns la pandemie, și apoi la războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În 2023, Berlinul a utilizat credite dintr-un fond special destinat compensării efectelor crizei sanitare doar în 2021, când plafonul de îndatorare era suspendat. Acesta a fost principalul motiv pentru care Curtea Constituțională s-a opus guvernului.

În replică, Scholz a anunțat în parlament că la sfârșitul anului va înceta protecția împotriva inflației prin reducerea facturilor la gaze și energie electrică pentru familii și firme, măsură care era planificată inițial să continue în prima parte a anului viitor. Cancelarul a recunoscut că decizia Curții Constituționale creează „o nouă realitate” pentru Germania, care „va afecta capacitatea țării noastre de a atinge obiective importante” de investiții în infrastructură.

Guvernul are în plan să solicite o nouă derogare de la limitarea îndatorării în 2023, revenind asupra unei promisiuni anterioare. Deficitul pentru anul curent va crește cu 45 de miliarde de euro.

Criza bugetară se transformă și în criză politică, notează AFP. Coaliția tripartită dintre social-democrați, ecologiști și liberali, condusă de Scholz, se confruntă cu o opinie publică negativă: potrivit unui sondaj recent al televiziunii ZDF, 60% dintre germani sunt nemulțumiți de activitatea guvernului. Cele trei partide guvernamentale au acum doar 35% din intențiile de vot, mult sub majoritate, în timp ce partidele de extremă dreaptă și conservatorii din opoziție câștigă teren în preferințele electoratului.

Markus Soeder, liderul conservatorilor din Bavaria, a cerut alegeri anticipate, la fel ca și extremiștii de stânga și de dreapta.

Cancelarul este obligat să aplice „frâna datoriei,” denumită de adversarii săi „frâna investițiilor,” însă coaliția guvernamentală este divizată: social-democrații lui Scholz și ecologiștii cer flexibilitate, în timp ce liberalii din FDP, conduși de ministrul de finanțe Christian Lindner, susțin rigurozitatea bugetară. În aceste condiții, obținerea majorității parlamentare de două treimi necesare pentru o reformă pare imposibilă.

Între timp, investițiile în Germania întârzie, iar creșterea economică este blocată. Moritz Kraemer, economist-șef al băncii LBBW, consideră că „frâna datoriei” va împiedica dezvoltarea, iar finanțarea cheltuielilor majore planificate pentru infrastructură, apărare și protecție socială va fi posibilă doar prin împrumuturi suplimentare sau prin creșterea taxelor și impozitelor.

#economie #Germania #Olaf Sholz

Președintele parlamentului iranian a cerut duminică, 25 octombrie, populației să diminueze consumul de gaze cu 10%, pe măsură ce se apropie iarna, pentru a reduce tensiunile asupra aprovizionării în timpul sezonului rece, relatează Agerpres.

Iranul se confruntă de mult timp cu o penurie de gaze naturale, esențiale pentru încălzire, exacerbată de războiul declanșat la sfârșitul lunii februarie de un atac israeliano-american.

„Pentru a trece peste iarna care se apropie, o mobilizare națională este esențială (…) pentru a reduce consumul de gaze cu cel puțin 10%”, a declarat Mohammad Bagher Ghalibaf într-un video difuzat de media locale.

Temperaturile scad adesea sub zero grade Celsius în Iran în timpul iernii, în special în nordul țării.

„Oricine economisește combustibil, indiferent de cantitate, va primi imediat suma corespunzătoare în contul său bancar”, a mai dat asigurări Ghalibaf.

După începerea războiului, instalațiile de gaze, în special în sudul țării, au fost ținta atacurilor aeriene americane care au scos din funcțiune rafinăriile, conform guvernului.

La începutul lunii octombrie, prim-vicepreședintele Iranului, Mohammad Reza Aref, a indicat că guvernul anticipează un deficit zilnic de gaze de 100 până la 250 de milioane de metri cubi în timpul sezonului rece, din cauza pagubelor provocate de război, conform agenției oficiale de știri IRNA.

Un armistițiu din aprilie a pus capăt la aproape 40 de zile de bombardamente intense, iar în iunie s-a semnat un memorandum de înțelegere care viza încheierea definitivă a conflictului, dar acesta s-a prăbușit în iulie.

Negocierile sunt în impas de atunci.

Deși atacurile au încetat practic în ultimele săptămâni, conflictul este acum centrat în jurul Strâmtorii strategice Ormuz, pe care Iranul susține că o controlează.

Statele Unite, care au impus o blocadă asupra porturilor iraniene, spun că vor să crească presiunea economică asupra Iranului, care este deja supus sancțiunilor internaționale de decenii.