Alegătorii olandezi au început cele patru zile de votare în Uniunea Europeană, iar sondajele la ieşirea de la urne sugerează o cursă strânsă între o alianţă de stânga-verzi şi partidul populistului anti-islam Geert Wilders, transmite BBC.

Se aşteaptă ca partidele de dreapta şi de extremă-dreapta să înregistreze câştiguri importante în multe dintre cele 27 de state membre ale UE, iar acest lucru pare să se fi confirmat, într-o anumită măsură, în Olanda.

Deşi, potrivit sondajelor de la ieşirea de la urne, alianţa dintre Verzi şi Laburişti ar urma să obţină mai multe locuri în Parlamentul European, Partidul Libertăţii al lui Geert Wilders este pe cale să obţină câştiguri importante, dar el nu a repetat victoria fulminantă de la alegerile generale din noiembrie anul trecut.

Conform legislaţiei europene, rezultatele finale nu sunt publicate decât după ce fiecare ţară a votat, duminică seara târziu. Aproximativ 373 de milioane de europeni au dreptul de a vota în al doilea cel mai mare scrutin democratic din lume, după India.

Următorul Parlament European va avea 720 de locuri, fiecare ţară având locuri proporţionale cu populaţia sa. Germania va avea 96, Franţa 81 şi Italia 76, în timp ce Olanda are 31. România va avea 33.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Sondajul de la ieşirea de la urne din Olanda va fi urmărit îndeaproape în întreaga Europă pentru a vedea eventualele tendinţe care vor apărea în alte părţi ale continentului, chiar dacă mulţi alegători au tendinţa de a vota în funcţie de problemele naţionale cel puţin la fel de mult ca şi de politica europeană.

Irlanda, Malta şi Republica Cehă votează vineri, iar restul UE votează în weekend. La aceste alegeri se aştepta o schimbare spre dreapta, partidele de extremă dreapta sperând să câştige în Franţa, Belgia, Austria şi Italia.

Potrivit sondajului Ipsos I&O, realizat pe un eşantion de 20-30 000 de alegători olandezi din 35 de secţii de votare, alianţa olandeză de centru-stânga condusă de fostul comisar european Frans Timmermans este pe cale să câştige opt locuri, cu unul mai mult decât Partidul Libertăţii al lui Wilders.

Migraţia şi azilul au fost cel mai important factor pentru alegătorii olandezi, potrivit Ipsos, iar acest lucru se va reflecta probabil în mare parte din restul Europei.

În timp ce un sfert dintre alegătorii olandezi au spus că au fost motivaţi de politica europeană, 21% au spus că a fost vorba de politica internă, iar 48% au spus că a fost o combinaţie a celor două.

#alegeri #Olanda #UE

Mii de elevi și profesori au ieșit miercuri în stradă în toată Grecia, cerând finanțare mai mare de la stat pentru educație, condiții mai bune în școli și clase mai puțin aglomerate, în semn de solidaritate cu protestatarii din alte țări europene.

Aproximativ 10.000 de manifestanți, printre care elevi și studenți, au participat la un protest pașnic în centrul Atenei și în suburbiile capitalei, a anunțat poliția. Alte persoane au luat parte la manifestații organizate în orașe din întreaga țară, exprimându-și solidaritatea cu protestele tot mai ample din Franța și din alte state europene, declanșate de creșterea accelerată a costului vieții și de ceea ce manifestanții au descris drept degradarea condițiilor din școli, potrivit Reuters.

Protestele sporesc presiunea asupra guvernului de centru-dreapta condus de premierul Kyriakos Mitsotakis, care se confruntă cu alegeri la jumătatea anului 2027, în condițiile în care grecii se luptă cu salarii stagnante, chirii ridicate și costuri tot mai mari ale energiei, la ani de la criza datoriilor care a afectat țara.

„Din Grecia până în Franța, vrem educație publică și gratuită”, au scandat protestatarii adunați în fața Parlamentului. Studenții instalaseră corturi în Piața Syntagma, din centrul Atenei, și organizaseră un protest pe timpul nopții, înaintea marșului de miercuri.

Activitatea școlilor publice și a spitalelor a fost perturbată, după ce unii învățători și medici au intrat în grevă, protestând față de salarii și lipsa de personal. Ministrul Educației, Sofia Zacharaki, a declarat înaintea manifestațiilor că ia în considerare revendicările elevilor și studenților. Ea a recunoscut că prețurile locuințelor pun presiune asupra gospodăriilor din Grecia și a precizat că sunt în desfășurare proiecte în valoare de peste 733 de milioane de euro, care vizează construirea de noi cămine studențești și modernizarea infrastructurii.

Grecia și-a revenit după criza datoriilor din perioada 2009-2018, când salariile și cheltuielile pentru educație au fost reduse în cadrul măsurilor de austeritate adoptate în schimbul a trei pachete internaționale de asistență financiară, în valoare totală de aproximativ 290 de miliarde de euro. Salariile au crescut de atunci, însă puterea de cumpărare reală a multor greci rămâne printre cele mai scăzute din Uniunea Europeană și a fost afectată din nou de inflația în creștere și de scumpirea puternică a carburanților, pe fondul războiului din Iran.

Salariul mediu lunar, de 1.500 de euro (1.685 de dolari), a rămas la nivelul din 2009, iar chiriile în creștere vertiginoasă au făcut ca mulți tineri greci să nu își mai permită să locuiască în orașe.

Este foarte greu să supraviețuiești aici. Chiriile sunt foarte mari, iar locuințele sunt foarte mici. Părinții noștri nu reușesc să facă față cheltuielilor cu chiria, electricitatea și viața noastră aici”, a declarat Georgia Foukidou, o studentă în vârstă de 21 de ani, care a participat la protestul din Atena.