Olanda a început controale sporite la frontieră, așa cum a anunțat pe 11 noiembrie, potrivit presei din Bulgaria. Verificările suplimentare la frontieră fac parte din promisiunea noului guvern de dreapta de a combate traficul de persoane, imigrația ilegală și criminalitatea transfrontalieră, a informat presa olandeză.

Anterior, Germania a introdus controale la frontieră, iar Franța a început de asemenea să efectueze controale. Verificările vor fi efectuate de Poliția Militară Regală, care este responsabilă de controlul frontierei în Olanda.

Deocamdată, noile controale la frontieră nu vor fi foarte diferite de verificările pe care poliția militară le efectuează deja în zonele de frontieră, scrie cotidianul NRS într-un articol în care face o trecere în revistă a situației.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Teoretic, poliția de frontieră va putea cere actele oricărei persoane care trece prin țară și va putea interzice intrarea celor care nu au documentele necesare pentru a vizita sau a locui în Olanda, scrie ziarul. În practică, însă, verificările vor fi similare cu cele de până acum: polițiștii de frontieră au deja dreptul de a opri mașinile pe care le selectează în funcție de riscul pe care-l prezintă – o evaluare care include țara de origine, adaugă ziarul.

Poliția militară efectuează deja verificări aleatorii, scrie ziarul „Algemeen Dagblad”. Noile controale vor fi similare, dar cu „un caracter mai intens”, potrivit unui purtător de cuvânt al Poliției Militare Regale.

Săptămâna trecută, ministrul Imigrării, Marjolein Faber, a descris în fața parlamentarilor controlalele ca fiind „flexibile și cu țintă precisă” și a declarat că poliția va efectua controale ample doar „când acest lucru va fi posibil și necesar”, arată presa. Faber a mai declarat că poliția de frontieră va efectua noile verificări folosindu-și „capacitatea existentă”.

Între Olanda și Belgia și Germania există 13 puncte de trecere pe autostrăzi și 645 de drumuri secundare care traversează granițele, amintește NRS. Unele dintre ele sunt situate în localități, cum ar fi în Kerkrade și Dinxperlo.

Potrivit unor articole anterioare ale Dutch News, poliția de frontieră a oprit 497 de persoane să intre ilegal în Țările de Jos în timpul controalelor intempestive la trecerile rutiere cu Germania și Belgia, în perioada ianuarie – sfârșitul lunii octombrie. Potrivit datelor furnizate publicației de către Poliția Militară Regală, peste 115.000 de persoane au fost verificate la frontierele rutiere, în încercarea de a intra în Olanda.

Când Țările de Jos au anunțat sporirea controalelor la frontieră, în luna noiembrie, s-a arătat că aceasta este o măsură temporară cu o durată de șase luni, care ar putea fi prelungită cu până la doi ani.

#controale #Olanda #frontieră

Şeful diplomaţiei americane, Marco Rubio, i-a primit marţi, 14 aprilie curent, pe ambasadorii israelian şi libanez pentru primele discuţii directe de pace din ultimele decenii, relatează Digi24. Întâlnirea, care are loc la Departamentul de Stat al SUA, îi include pe ambasadorul israelian Yechiel Leiter şi pe ambasadoarea libaneză Nada Hamadeh Moawad, precum şi pe ambasadorul SUA în Liban, Michel Issa.

Secretarul de stat american Marco Rubio a declarat că discuţiile dintre Israel şi Liban de la Washington reprezintă o oportunitate istorică şi că, deşi nu toate problemele vor fi rezolvate în următoarele ore, speră ca părţile să înceapă să facă progrese.

Încă înainte de întâlnire, gruparea pro-iraniană Hezbollah, care nu este reprezentată, a respins organizarea acestor discuţii, notează AFP, citată de News.ro.

De altfel, armata israeliană a declarat că se aşteaptă la o „intensificare” a atacurilor cu rachete ale mişcării islamiste pro-iraniene Hezbollah asupra Israelului, în momentul în care oficiali israelieni şi libanezi se întâlnesc la Washington pentru negocieri de pace.

Forţele israeliene şi Hezbollah sunt angajate în lupte acerbe în sudul Libanului, după ce mişcarea şiită a lansat atacuri ca răspuns la loviturile comune efectuate de Statele Unite şi Israel împotriva Iranului pe 28 februarie.

Preşedintele libanez Joseph Aoun şi-a exprimat speranţa că negocierile cu Israelul de la Washington vor marca „începutul sfârşitului suferinţei libanezilor”, după câteva săptămâni de război între Israel şi Hezbollah.

„Sper că întâlnirea de la Washington (…) va marca începutul sfârşitului suferinţei libanezilor în general şi a locuitorilor din sud în special”, a declarat liderul libanez într-un comunicat, cu puţin timp înainte de începerea primelor negocieri directe dintre Israel şi Liban de la izbucnirea războiului, pe 2 martie.

„Stabilitatea nu va fi restabilită în sudul (Libanului) dacă Israelul continuă să ocupe teritorii acolo”, a spus el, adăugând: „singura soluţie este ca armata libaneză să fie redesfăşurată până la frontierele recunoscute de comunitatea internaţională şi să fie singura responsabilă pentru securitatea zonei şi a locuitorilor săi, fără parteneriat cu nimeni”.