Olanda a început controale sporite la frontieră, așa cum a anunțat pe 11 noiembrie, potrivit presei din Bulgaria. Verificările suplimentare la frontieră fac parte din promisiunea noului guvern de dreapta de a combate traficul de persoane, imigrația ilegală și criminalitatea transfrontalieră, a informat presa olandeză.

Anterior, Germania a introdus controale la frontieră, iar Franța a început de asemenea să efectueze controale. Verificările vor fi efectuate de Poliția Militară Regală, care este responsabilă de controlul frontierei în Olanda.

Deocamdată, noile controale la frontieră nu vor fi foarte diferite de verificările pe care poliția militară le efectuează deja în zonele de frontieră, scrie cotidianul NRS într-un articol în care face o trecere în revistă a situației.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Teoretic, poliția de frontieră va putea cere actele oricărei persoane care trece prin țară și va putea interzice intrarea celor care nu au documentele necesare pentru a vizita sau a locui în Olanda, scrie ziarul. În practică, însă, verificările vor fi similare cu cele de până acum: polițiștii de frontieră au deja dreptul de a opri mașinile pe care le selectează în funcție de riscul pe care-l prezintă – o evaluare care include țara de origine, adaugă ziarul.

Poliția militară efectuează deja verificări aleatorii, scrie ziarul „Algemeen Dagblad”. Noile controale vor fi similare, dar cu „un caracter mai intens”, potrivit unui purtător de cuvânt al Poliției Militare Regale.

Săptămâna trecută, ministrul Imigrării, Marjolein Faber, a descris în fața parlamentarilor controlalele ca fiind „flexibile și cu țintă precisă” și a declarat că poliția va efectua controale ample doar „când acest lucru va fi posibil și necesar”, arată presa. Faber a mai declarat că poliția de frontieră va efectua noile verificări folosindu-și „capacitatea existentă”.

Între Olanda și Belgia și Germania există 13 puncte de trecere pe autostrăzi și 645 de drumuri secundare care traversează granițele, amintește NRS. Unele dintre ele sunt situate în localități, cum ar fi în Kerkrade și Dinxperlo.

Potrivit unor articole anterioare ale Dutch News, poliția de frontieră a oprit 497 de persoane să intre ilegal în Țările de Jos în timpul controalelor intempestive la trecerile rutiere cu Germania și Belgia, în perioada ianuarie – sfârșitul lunii octombrie. Potrivit datelor furnizate publicației de către Poliția Militară Regală, peste 115.000 de persoane au fost verificate la frontierele rutiere, în încercarea de a intra în Olanda.

Când Țările de Jos au anunțat sporirea controalelor la frontieră, în luna noiembrie, s-a arătat că aceasta este o măsură temporară cu o durată de șase luni, care ar putea fi prelungită cu până la doi ani.

#controale #frontieră #Olanda

Numărul milionarilor din Republica Moldova a crescut anul trecut. Datele Serviciului Fiscal de Stat arată că 9 643 de persoane au declarat pentru 2025 venituri anuale de peste un milion de lei, cu 1 624 mai multe decât în anul precedent.

Cea mai mare sumă declarată de o singură persoană a fost de 169,6 milioane de lei. În total, milionarii au declarat venituri de 32,8 miliarde de lei și au achitat impozite în valoare de 2,3 miliarde de lei.

Cei mai mulți dintre milionari, 5 005 persoane, au declarat venituri între unu și două milioane de lei. Alte 2 992 de persoane au avut venituri cuprinse între două și patru milioane de lei, 698 – între patru și șase milioane, iar 464 – între șase și 10 milioane de lei. Totodată, 484 de persoane au declarat venituri de peste 10 milioane de lei.

Dintre cei 9 643 de milionari, 6 622 sunt bărbați și 3 021 sunt femei. Cea mai numeroasă categorie de vârstă este cea cuprinsă între 40 și 49 de ani, din care fac parte 3 351 de persoane. Cel mai tânăr milionar are 16 ani, iar cel mai vârstnic – 88 de ani.

Dividendele au fost principala sursă de venit a milionarilor, cu 13,45 miliarde de lei. Acestea au fost urmate de salarii, care au însumat 3,32 miliarde de lei.

În anul 2025, 211 159 de persoane fizice care nu desfășoară activități de întreprinzător au depus declarații de venit. În total, acestea au declarat venituri de 36,94 miliarde de lei, față de 31,12 miliarde de lei în 2024.

Impozitul pe venit declarat a ajuns la 3,41 miliarde de lei, comparativ cu 2,95 miliarde de lei în anul precedent. Salariile au rămas principala sursă de venit și au reprezentat 73,49% din totalul câștigurilor persoanelor fizice. Printre celelalte surse importante se numără dividendele și veniturile obținute din închirierea bunurilor imobile.

Totodată, 9 793 de persoane au beneficiat în 2025 de deduceri fiscale, în valoare totală de 112,55 milioane de lei. Cele mai solicitate au fost deducerile pentru studiile copiilor, serviciile medicale private și dobânzile achitate la creditele ipotecare pentru procurarea primei locuințe.

Peste 53 000 de contribuabili au folosit și mecanismul prin care pot direcționa 2% din impozitul pe venit către organizații necomerciale sau culte religioase. În total, au fost direcționate 28 de milioane de lei, cu 6,19 milioane de lei mai mult decât în anul precedent.